Bulgaria organizează duminică un scrutin prezidențial marcat de o competiție neobișnuit de extinsă, implicând un număr record de 27 de candidați. Procesul electoral are loc într-un context geopolitic tensionat, fiind influențat direct de războiul din Ucraina și de escaladarea incidentelor de securitate din bazinul Mării Negre. Cetățenii trebuie să aleagă un nou președinte, într-un moment în care stabilitatea regională este pusă la încercare de atacurile asupra rutelor maritime.
Analistii estimează că niciunul dintre cei 27 de candidați nu va reuși să obțină majoritatea voturilor necesare pentru a câștiga din primul tur. Pentru validarea alegerilor, participarea la vot trebuie să depășească pragul de 50% din totalul celor 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste. Având în vedere că participarea este estimată la sub 40%, este foarte probabil ca scrutinul să se rezume la un al doilea tur de vot, programat pentru data de 1 noiembrie.
Iliana Iotova, jurnalistă de 62 de ani și fostă membră a Parlamentului European, apare ca fiind favorită în sondajele de opinie. Ea a ocupat funcția de vicepreședinte al Bulgariei în timpul mandatelor lui Rumen Radev și a preluat președinția în ianuarie 2026, după demisia acestuia. Deși candidează ca independentă, ea beneficiază de susținerea partidului „Bulgaria Progresistă” și a Partidului Socialist, fiind cotată cu 47,3% în ultimul sondaj realizat de Market Links.
Principalul său adversar este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost prim-ministru interimar. Gyurov, care a condus țara în primele luni ale anului 2026, este susținut de opoziția reformistă pro-occidentală și este considerat principalul competitor pentru un eventual al doilea tur. Cercetările indică faptul că acesta ar putea avea șanse de înfrângere a Ilianei Iotova, fiind cotat cu 30,6% în intențiile de vot, conform datelor de la Market Links.
Securitatea în Marea Neagră a devenit un subiect central al campaniei electorale, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale. În luna aceasta, cel puțin șapte nave au fost vizate de astfel de atacuri în apropierea coastelor Bulgariei și României, incidentele rezultând cu trei morți și 28 de persoane dispărute. Iliana Iotova a declarat că nu va accepta ca zona să devină o regiune militară închisă, pledând pentru obținerea păcii prin negocieri și nu prin forță.
Funcția de președinte în Bulgaria are un caracter predominant ceremonial, neavând puteri executive directe, deoarece deciziile politice aparțin Parlamentului. Totuși, președintele deține roluri strategice importante, fiind comandantul forțelor armate, având dreptul de veto asupra legilor și puterea de a semna tratate internaționale sau de a numi ambasadori. Președinții sunt aleși prin vot direct pentru un mandat de cinci ani, putând ocupa funcția pentru maximum două mandate.
