Cetățenii bulgari sunt chemați la urne duminică, 25 octombrie, pentru alegerea președintelui țării într-un scrutin marcat de tensiuni geopolitice. Principalii competitori în această cursă electorală sunt actuala șefă a statului, Iliana Iotova, și fostul premier interimar Andrei Gyurov. Campania electorală a fost dominată de dezbateri intense referitoare la războiul din Ucraina, relațiile diplomatice cu Rusia și securitatea regională în zona Mării Negre.
Conform unui sondaj Market Links efectuat între 13 și 19 octombrie, Iliana Iotova deține un avantaj în intențiile de vot, fiind creditată cu 47,3%. Principalul său adversar, economistul Andrei Gyurov, se află la 30,6% din voturile estimate. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.006 cetățeni bulgari, având o marjă de eroare de ±3 puncte procentuale. Având în vedere că participarea este estimată sub pragul de 40%, este foarte probabil ca alegerea să se decidă într-un al doilea tur, programat pe 1 noiembrie.
Iliana Iotova, jurnalistă și fostă europarlamentară în vârstă de 62 de ani, candidează ca independentă cu sprijinul formațiunii Bulgaria Progresistă și al Partidului Socialist. Aceasta a preluat președinția în ianuarie 2026, după ce Rumen Radev a demisionat pentru a participa la alegerile parlamentare. Dacă va câștiga acest scrutin, Iotova va deveni prima femeie care ocupă funcția de președinte în Bulgaria. Ea a subliniat că pacea în Ucraina trebuie obținută prin negocieri și a respins transformarea Mării Negre într-o zonă militară închisă.
Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost premier interimar în primele luni ale anului 2026, reprezintă alternativa susținută de opoziția reformistă pro-occidentală. Observatorii consideră că acesta este candidatul cu cele mai mari șanse de a o învinge pe Iotova într-un eventual tur secund. În cursă sunt înscrise în total 27 de candidați. Pentru a câștiga din primul tur, un candidat are nevoie de majoritatea voturilor și de o participare de peste jumătate din cei 6,6 milioane de alegători înscriși.
Contextul securității regionale este unul critic, în special după ce cel puțin șapte nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone în Marea Neagră în această lună. Aceste incidente au avut loc în apropierea coastelor României și Bulgariei, provocând trei morți și cel puțin 28 de persoane dispărute. Disputele privind securitatea sunt esențiale, având în vedere că Bulgaria este membră NATO din 2004 și Uniunea Europeană din 2007, deși legăturile istorice cu Rusia rămân un subiect de diviziune.
Președintele Bulgariei este ales direct pentru un mandat de cinci ani, având posibilitatea de a ocupa funcția pentru maximum două mandate. Deși rolul său este preponderent reprezentativ, președintele este comandantul forțelor armate. Funcția îi permite, de asemenea, să retrimită legi către Parlament, să semneze tratate internaționale și să numească ambasadori, exercitând o influență semnificativă asupra direcției politice a statului.
