Cetățenii din Bulgaria vor merge la urne duminică, 25 octombrie, pentru a-și alege noul președinte. Campania electorală a fost marcată în principal de impactul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și de creșterea tensiunilor în zona Mării Negre. Alegătorii sunt preocupați de incidentele de securitate din apropierea granițelor țării, inclusiv de atacurile mortale cu drone asupra navelor comerciale care au avut loc recent în această regiune strategică.
Pe lângă problemele de securitate, candidații încearcă să răspundă îngrijorărilor populației privind stabilitatea economică. Creșterea accentuată a prețurilor la energie și accelerarea inflației sunt teme centrale, în special pentru cetățenii din mediul rural care se confruntă cu dificultăți în asigurarea traiului de zi cu zi. Această presiune economică adaugă o dimensiune socială complexă procesului electoral, în timp ce competiția politică se concentrează pe direcția strategică a țării în raport cu partenerii internaționali.
În prezent, actuala președintă Iliana Iotova este considerată favorită în cursă, având 47,3% din intențiile de vot conform unui sondaj Market Links. Ea este susținută de Bulgaria Progresistă și de Partidul Socialist, deși candidează ca independentă. Principalul său adversar este economistul Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii centrale, care beneficiază de sprijinul opoziției reformiste prooccidentale. Ghiurov este cotat cu 30,6% în același sondaj, fiind văzut ca un competitor puternic pentru un eventual tur al doilea.
Analistii estimează că nicio persoană din rândul celor 27 de candidați nu va obține o victorie din primul tur. Pentru validarea rezultatelor, prezența la vot trebuie să depășească pragul de 50% din cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Având în vedere că participarea este estimată sub 40%, este foarte probabil ca alegerea să se decidă la un al doilea tur de vot, programat pentru data de 1 noiembrie. O victorie a lui Iliana Iotova ar menține președinția sub controlul majorității de la guvernare.
Rolul președintelui în Bulgaria este în principal ceremonial, neavând puteri executive directe, însă funcția conferă o autoritate politică semnificativă. Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, poate exercita dreptul de veto asupra actelor legislative, semnează tratate internaționale și desemnează ambasadori. Mandatul este de cinci ani, iar persoana aleasă nu poate ocupa funcția pentru mai mult de două mandate consecutive, fiind responsabilă de reprezentarea statului pe plan internațional.
Bulgaria ocupă o poziție strategică în regiune, fiind membru NATO din 2004 și membru al Uniunii Europene din 2007. Deși orientarea prooccidentală este susținută de majoritatea partidelor din Parlament, societatea rămâne divizată de sentimentele proruse, alimentate de legăturile istorice cu Rusia. Această dualitate este vizibilă și în retorica politică, unde se tranhțuie viziuni între menținerea unei poziții neutre și consolidarea alianțelor europene și transatlantice.
