Bulgaria organizează duminică alegeri prezidențiale într-un context marcat de preocupări majore privind securitatea națională. Tensiunile au crescut semnificativ în urma unei serii de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din zona economice exclusivă a țării, evenimente care au adus conflictul din Ucraina mai aproape de coastele bulgare. În ultimele săptămâni, patru nave au fost lovite în această zonă, două dintre acestea scufundându-se, în timp ce 21 de marinari sunt raportați ca fiind dispăruți.
În prezent, Iliana Iotova conduce sondajele de opinie, fiind apropiată de prim-ministrul Rumen Radev. Conform datelor furnizate de Market Links, aceasta deține 47,3% din intențiile de vot, în timp ce adversarul său, Andrei Ghiurov, este susținut de opoziția pro-occidentală cu un procent de 30,6%. Dacă va câștiga al doilea tur de scrutin, programat pentru 1 noiembrie, Iliana Iotova va deveni prima femeie care ocupă funcția de președinte în Bulgaria, o țară membră a Uniunii Europene cu o populație de 6,4 milioane de locuitori.
Campania lui Iliana Iotova se concentrează pe ideea de unitate națională și pe promisiunea de a fi o „președinte a păcii”. Deși nu pune sub semnul întrebării apartenența Bulgariei la UE și NATO, ea critică ajutorul militar continuu acordat Ucrainei și pledează pentru negocieri între Moscova și Kiev. Lidera a declarat la un miting că țara nu are nevoie de o Coaliție a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliție pentru Pace în Ucraina, propunând o abordare diferită față de alianța țărilor europene care susțin Kievul.
Pe partea cealaltă, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale și fost prim-ministru interimar, susține o linie euro-atlantică fermă. Acesta critică dur politica externă a lui Rumen Radev, argumentând că diplomația nu poate înlocui necesitatea descurajării sau a alianțelor puternice. În timp ce Radev a oprit livrările de arme din stocurile armatei către Ucraina în iunie, industria de armament din Bulgaria continuă să aprovizioneze Kievul, fapt confirmat și de inaugurarea unei noi unități la Uzina Arsenal din Kazanlak.
Scrutinul este marcat de o diviziune profundă între două viziuni politice distincte. Politologul Parvan Simeonov, fondatorul institutului de sondaje MYARA, explică faptul că alegerile pun față în față o viziune conservatoare, orientată spre Est, și una occidentală, de tip liberal. În ciuda mizei geopolitice, prezența la vot ar putea rămâne sub pragul de 40%, având în vedere că la competiție participă 27 de candidați și există o perceptie în rândul unor cetățeni că funcția de președinte nu deține o putere reală.
În sistemul parlamentar bulgar, președintele ocupă funcții reprezentative, însă deține autoritatea de comandant suprem al forțelor armate și poate respinge legi. Această dualitate a rolului este punctul de conflict între cei care consideră funcția lipsită de influență și cei care o văd ca pe un simbol al direcției strategice a națiunii. Tensiunile din Marea Neagră adaugă o dimensiune de urgență securitară acestui proces electoral, într-un moment în care stabilitatea regională este constant pusă la încercare.
