Societatea israeliană traversează o perioadă de polarizare extremă în pragul scrutinului parlamentar de marți, 27 octombrie. Analistul de politică internațională Andrei Schwartz avertizează că atmosfera este una de „liniște dinaintea furtunii”, existând riscuri de deschiderea unor noi fronturi de conflict după procesul electoral. Rezultatele votului sunt estimate ca fiind extrem de strânse, fiind dificil de anticipat cine va deține controlul asupra viitorului guvern de la Ierusalim.
Sondajele realizate de aproximativ cinci sau șase case de cercetare indică un echilibru de forțe aproape perfect, situat la 50% pentru tabăra pro-Benjamin Netanyahu și 50% pentru cea anti-Netanyahu. Scrutinul este perceput ca un referendum asupra persoanei premierului, care deține cel mai lung mandat cumulativ din istoria țării. Această împărțire radicală a societății persistă chiar și după evenimentele tragice de pe 7 octombrie 2023.
Campania electorală este descrisă de Andrei Schwartz drept „cea mai murdară și agresivă” întâlnită recent în Israel, bazată pe atacuri la adresa oponenților. Tabăra lui Benjamin Netanyahu utilizează materiale pe rețelele sociale pentru a-i prezenta pe liderii opoziției, precum generalul Gadi Eisenkot, ca fiind extremiști. În același timp, opoziția atacă dosarele penale ale premierului, portretizându-l ca pe un pericol pentru democrația statului.
Pe plan economic, indicatorii Israelului rămân stabili, cu o inflație de aproximativ 2% și un salariu mediu brut de circa 15.000 de șekeli. Totuși, sectorul imobiliar reprezintă o problemă majoră pentru cetățeni, prețurile locuințelor fiind extrem de ridicate în orașe precum Tel Aviv, Ierusalim, Haifa sau Be'er Sheva. Diferența de nivel de trai față de Europa de Est s-a redus recent din cauza inflației crescute în regiune.
Opoziția îl acuză pe Benjamin Netanyahu de lipsa de responsabilitate în urma eșecului de securitate și de refuzul de a constitui o comisie de anchetă independentă. Această tensiune politică se adaugă la trauma profundă a populației, care consideră atacul terorist recent ca fiind cea mai mare tragedie de la Holocaust încoace. Diferența față de războiul din 1973 constă în faptul că victimele au fost familii întregi de civili.
Relațiile dintre România și Israel rămân excelente, fiind susținute de o comunitate de aproximativ 400.000 de cetățeni de origine română. Dincolo de legăturile culturale, Bucureștiul poate obține beneficii strategice prin parteneriate în domeniul tehnologiilor de desalinizare a apei, irigațiilor eficiente, proiectelor medicale umanitare și contractelor moderne de apărare. Aceste oportunități rămân valabile indiferent de rezultatul scrutinului parlamentar de marți.
