Alegerile parlamentare din Israel, programate pentru data de 27 octombrie, sunt percepute de observatori ca un referendum asupra conducerii lui Benjamin Netanyahu. Premierul, care conduce partidul Likud și se află în funcție din 2009, cu o scurtă pauză între 2021 și 2022, este considerat o figură extrem de divizivă. Această polarizare afectează nu doar societatea israeliană în ansamblu, ci și relațiile dintre membrii familiilor și prietenii cetățenilor din țară.
Campania electorală a fost marcată de utilizarea intensivă a rețelelor sociale de către Benjamin Netanyahu, care a lansat un blitz de comunicare. Cu doar două zile înainte de scrutin, premierul a publicat pe platforma X o imagine generată de inteligența artificială ce înfățișează o explozie nucleară în Tel Aviv. Postarea includea declarații ale comentatorului Yuval Blumberg, care avertiza că statul Israel se confruntă cu un pericol existențial real din cauza amenințărilor Iranului.
Liderii opoziției au reacționat dur la tacticile de comunicare ale premierului. Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că folosește minciuni și metode de intimidare pentru a ascunde eșecurile sale. Totodată, Yair Golan, conducătorul partidului Democrații, a cerut ca premierul să fie ținut departe de rețelele sociale, susținând că anturajul acestuia și-a pierdut discernământul în pragul alegerilor.
Tensiunile politice au inclus și acuzații de trădare și conflicte cu instituțiile statului. Avigdor Liberman, lider al Israel Beitenu, a solicitat procurorului general Gali Baharav-Miara deschiderea unei anchete împotriva lui Benjamin Netanyahu, suspectându-l că ar dori un atac asupra Iranului pentru a amâna scrutinul. În paralel, Banca Israelului a respins propunerea premierului de a utiliza criptomonede pentru a evita eventualele sancțiuni internaționale, subliniind importanța partenerilor comerciali.
Sondajele actuale indică faptul că coaliția de guvernare, formată din Likud, Otzma Yehudit, Partidul Național Religios, Shas și Yahadut haTorah, ar putea obține doar aproximativ 50 de mandate din totalul de 120 de locuri în Knesset. Opoziția sionistă, care include Yashar, Democrații, Israel Beitenu și B’Yahad, este estimată a capta în medie 55 de mandate. Restul de 15 locuri ar putea fi ocupate de listele arabo-israeliene Lista Comună și Ra’am.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează prin Knesset, un organism unicameral care decide direcția politică a țării. Formarea unui guvern alternativ rămâne însă o provocare majoră din cauza incompatibilităților ideologice. Deși partidele de centru și centru-dreapta ar putea colabora cu Likud, prezența lui Benjamin Netanyahu în ecuație pare să blocheze orice formare de coaliție nouă, lăsând viitorul politic al țării într-o stare de incertitudine.
