Alegerile parlamentare din Israel, programate pentru data de 27 octombrie 2026, reprezintă primul scrutin major după ce comunitatea internațională a criticat dur modul în care guvernul condus de Benjamin Netanyahu gestionează conflictul din Gaza. În timp ce lumea observă reacția militară a Israelului, alegătorii locali concentrează atenția pe eșecul de securitate care a permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Scrutinul vine într-un context de presiune juridică internațională și de diviziune profundă în interiorul societății israeliene.
La nivel global, poziția față de Israel a devenit tot mai critică, conform datelor furnizate de Pew Research Center. Între 8 februarie și 13 mai 2026, un sondaj realizat în 36 de țări a indicat faptul că opinia nefavorabilă este majoritară în 30 de state, cu o mediană de 67%. În Statele Unite, nemulțumirea a crescut de la 53% la 60%, în timp ce în Germania aceasta a ajuns la 73%, iar în Regatul Unit la 69%. Această tendință reflectă o schimbare de percepție asupra modului în care se desfășoară operațiunile militare.
Diplomatia internațională a manifestat acest disconfort prin gesturi simbolice și decizii politice majore. La Adunarea Generală a ONU de pe 24 septembrie 2026, reprezentanți a aproximativ 70 de țări, inclusiv cei ai Arabiei Saudite, Egiptului, Turciei și Braziliei, au ieșit din sală sau nu au participat la discursul lui Netanyahu. Mai mult, aliați apropiați precum Regatul Unit, Canada, Australia și Portugalia au recunoscut statul palestinian în septembrie 2025, o mișcare care a fost făcută împotriva voinței guvernului israelian.
În interiorul Israelului, prioritățile alegătorilor diferă semnificativ de preocupările lumii externe. Pentru majoritatea evreilor, temele principale sunt întoarcerea ostaticilor, evenimentele de pe 7 octombrie, costul vieții și reforma judiciară. Un aspect crucial este cererea de responsabilitate: 71% dintre evreii israelieni solicită o comisie de stat de anchetă privind eșecul de securitate, o măsură pe care Benjamin Netanyahu o refuză de trei ani. Războiul din Gaza nu figurează printre principalele preocupări electorale ale acestui grup.
Situația umanitară din Gaza a contribuit și la tensiunile internaționale, Ministerul Sănătății din Gaza raportând 74.237 de palestinieni uciși până la 4 octombrie 2026. O investigație realizată de diverse publicații a indicat că, până în mai 2025, cel puțin 83% dintre cei decedați ar fi fost civili, conform datelor din serviciul de informații militare. În paralel, Sistemul Integrat de Clasificare a Securității Alimentare (IPC) a semnalat prezența foametei în guvernoratul Gaza, fiind prima astfel de constatare în afara continentului african.
Pe plan juridic, Benjamin Netanyahu se confruntă cu mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională pe 21 noiembrie 2024. Mandatele vizează acuzații de crime împotriva umanității și utilizarea înfometării ca metodă de război. Deși Statele Unite au sancționat funcționarii Curții, statele europene membre au declarat că executarea acestor mandate nu este opțională. Rezultatul alegerilor din 27 octombrie va determina dacă liderul israelian va rămâne sub această presiune juridică internațională.
