Rezultatele alegerilor parlamentare din Letonia confirmă menținerea orientării către Occident a țării, în ciuda creșterii popularității mișcărilor populiste. Partidul Lista Unită, condus de prim-ministrul în exercițiu Andris Kulbergs, a câștigat scrutinul cu un avans confortabil, impunându-se ca principalul actor politic. Andris Kulbergs, care provine din sectorul privat, a declarat că acest rezultat reflectă dorința de schimbare a alegătorilor dintr-o națiune de 1,8 milioane de locuitori, marcată de stagnare economică și declin demografic.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală, Lista Unită a obținut 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din totalul de 100 de mandate în Saeima, Parlamentul unicameral. Această performanță este considerată fără precedent în istoria democratică a Letoniei de la independența sa din 1990, după ce au fost numărate 99,99% din buletinele de vot. Totodată, participarea la vot a fost scăzută, înregistrându-se un procent de 51,8%.
Formarea unei coaliții de guvernare reprezintă principala provocare pentru noua configurație politică din această fostă republică sovietică, membră NATO și UE. În cadrul actualei coaliții de centru-dreapta, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% din voturi și 10 deputați, în timp ce Noua Unitate se situează pe locul al șaselea cu 6,3% și șapte locuri. Totuși, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să atingă pragul de 5% necesar pentru accesul în Parlament.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate semnificative, afectând echilibrul puterii. Formațiunea Letonia pe primul loc (LPV), condusă de Ainars Slesers, s-a plasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați, în timp ce partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, ocupă locul al treilea cu 11,7% și 15 locuri. Aceste partide, care pun accent pe dificultățile economice și critică ajutorul pentru Ucraina, ar putea influența negocierile de coaliție.
Campania electorală a fost dominată de teme legate de securitate și de problemele socio-economice ale populației. Deși majoritatea partidelor susțin consolidarea capacității militare și ajutorul pentru Kiev, alegătorii au fost preocupați de creșterea costului vieții, salariile mici și sănătate. Letonia, fiind cea mai săracă dintre cele trei state baltice ca nivel de trai, se confruntă cu o schimbare a comportamentului electoratului vorbitor de limba rusă, care acum votează tot mai mult pe criterii economice.
Letonia este un stat membru al Uniunii Europene și al NATO din anul 2004, având o graniță comună cu Rusia și Belarus. Din cauza contextului regional, țara consideră Rusia drept principala sa amenințare strategică, fapt ce a dus la majorarea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, care au ajuns la aproape 5% din PIB.
