Regimul condus de Aleksandar Vucic a fost înlăturat de la putere în Serbia, în urma unor alegeri parlamentare anticipate care au funcționat ca un referendum național. Mișcarea studenților, care a coordonat protestele, a reușit să pună capăt celor 14 ani de dominație politică a Partidului Progresist Sârb (SNS). După ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea, mii de oameni au sărbătorit în orașe precum Belgrad, unde mașinile cu steaguri sârbe și focurile de artificii au marcat schimbarea politică majoră.
Protestele care au dus la această schimbare de regim au început în urma unei tragedii survenite în noiembrie 2024, când acoperișul de beton al unei gara din Novi Sad s-a prăbușit. Accidentul a provocat moartea a 16 persoane și a fost perceput de public ca un simbol al corupției generalizate din partea guvernului. Helena Ivanov, de la Henry Jackson Society, a declarat că acest dezastru a fost momentul critic care a declanșat o campanie națională de marșuri și evenimente, cucind inima sârbilor.
În timpul procesului electoral, prezența la vot în Serbia a fost extrem de ridicată, fiind cea mai mare rată de participare din ultimele peste trei decenii. Conform datelor furnizate de CeSID, participarea la urne a fost estimată la 66% la ora 20.00, momentul închiderii secțiilor de votare. Rezultatele preliminare au indicat o victorie clară a Listei Studenților în aproape toate secțiile de votare, transformând procesul electoral într-un moment de refacere a speranței pentru cetățenii țării.
Deși mișcarea este susținută de studenți, lista electorală „Lista Studenților - Studenții Câștigă” a inclus candidați din diverse categorii sociale, fără a avea studenți pe lista finală. Printre cei care au câștigat locuri în parlament se numără profesorul de cardiologie Ilija Srdanovic, fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškic, actorul Tihomir Stanic și fostul jucător de baschet Dejan Bodiroga. Această strategie a permis atragerea alegătorilor antiguvernamentali din toate straturile societății sârbe.
Programul mișcării studențești se concentrează pe un set de 11 puncte esențiale pentru reformarea statului sârb. Obiectivele principale includ eradicarea corupției prin crearea unei unități de poliție specializate și epurarea funcționarilor din Ministerul Afacerilor Interne care au încălcat regulile. De asemenea, mișcarea solicită eliberarea postului de televiziune public de sub controlul politic, pentru a asigura o aplicare egală a legii în întreaga țară și pentru a restabili demnitatea instituțiilor statului.
Evoluția politică din Serbia reflectă o perioadă de instabilitate profundă, începând cu demisia prim-ministrului în ianuarie 2025 pentru a tenta o detensionare a situației. În martie 2025, țara a cunoscut cele mai mari manifestații antiguvernamentale din istorie, evenimente care au pregătit terenul pentru organizarea studenților. Această tranziție de la protestele de stradă la participarea în cadrul instituțiilor reprezintă un punct de cotitură pentru viitorul democrației în regiunea Balcanilor.
