Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat oficial că își va depune demisia din funcția de șef al statului duminică, 27 septembrie. Anunțul a fost făcut joi seară, în cadrul orașului New York, unde acesta participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Aleksandar Vučić a precizat că va oferi explicații detaliate despre această decizie importantă exact în momentul în care va renunța oficial la funcția pe care o deține în prezent.
Decizia de a renunța la mandat vine într-un moment de instabilitate politică, după ce Parlamentul de la Belgrad a fost deja dizolvat. Pe 7 septembrie, Guvernul condus de Duro Macut a solicitat președintelui să convoace alegeri anticipate, invocând tensiunile sociale și politice din țară. Ulterior, Aleksandar Vučić a semnat decretul de dizolvare a Adunării Naționale și a stabilit data scrutinului pentru 25 octombrie, lăsând executivul să lucreze în regim interimar.
Conform prevederilor Constituției Serbiei, mandatul prezidențial încetează în ziua depunerii demisiei. Până când se va organiza un nou scrutin pentru alegerea șefului de stat, atribuțiile vor fi exercitate temporar de președintele Adunării Naționale, rol ocupat în prezent de Ana Brnabić. Alegerile prezidențiale vor fi organizate în termen de 60 de zile de la încetarea mandatului actual, după ce vor avea loc alegerile parlamentare anticipate din luna octombrie.
Înainte de plecarea sa oficială, Aleksandar Vučić a menționat că intenționează să aibă o discuție cu președintele rus Vladimir Putin. Această întâlnire ar urma să vizeze, printre altele, situația companiei petroliere Naftna industrija Srbije (NIS). Aleksandar Vučić a declarat că așteaptă această discuție și speră să obțină informații mai clare despre o eventuală soluție pentru compania menționată în termen de două sau trei zile.
Scrutinul din 25 octombrie va fi organizat într-un cadru neobișnuit, deoarece Parlamentul nu mai funcționează în condiții normale, iar Guvernul operează cu un mandat interimar. Guvernul a prezentat organizarea alegerilor anticipate ca pe o metodă de a reduce tensiunile și de a relua procesul politic printr-un nou mandat. Această mișare a fost susținută și de recomandările OSCE/ODIHR privind necesitatea îmbunătățirii condițiilor electorale în Serbia.
Această criză politică din Serbia se înscrie într-un context regional de schimbări, în timp ce alte decizii internaționale majore sunt luate simultan. În Europa, procese precum referendumul din Elveția privind neutralitatea sau discuțiile despre importul de gaz din SUA influențează dinamica geopolitică. În Serbia, procesul de organizare a alegerilor anticipate urmărește restabilirea ordinii prin un nou mandat electoral, după o perioadă lungă de confruntări și proteste.
