Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a recunoscut duminică seară înfrângerea sa la alegerile parlamentare din fața mișcării conduse de studenți. Această mișcare a organizat ample proteste împotriva puterii de la Belgrad, culminând cu acest scrutin anticipat. Conform estimărilor prezentate de liderul sârb, Lista Studenților ar putea obține între 135 și 140 de mandate din totalul de 250 de locuri disponibile în Parlamentul sârb.
Aleksandar Vučić a declarat că, deși rezultatele finale nu au fost încă centralizate, pe baza unui eșantion este clar că a pierdut aceste alegeri. El a precizat că Lista Studenților a câștigat confruntarea electorală. În acest context, Partidul Progresist Sârb (SNS), care a dominat scena politică în Serbia timp de 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, rămânând sub pragul necesar pentru guvernare.
Estimările sugerează că Lista Studenților ar putea depăși pragul de 126 de mandate necesar pentru a deține majoritatea absolută în Parlament. Aleksandar Vučić a menționat că, conform datelor preliminare, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ. Dacă aceste cifre se confirmă, scrutinul de la 25 octombrie 2026 va deschide calea către formarea unui guvern susținut de mișcarea studențească.
În prezent, datele centralizate de Comisia Electorală Republicană (RIK) arată că lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” deține 30.052 de voturi, adică 52,93%. Pe locul al doilea se află „Lista Studenților – Studenții înving!”, cu 21.601 voturi, reprezentând 38,05%. Deși diferența este de 14,88 puncte procentuale, mișcarea studențească arată o creștere puternică, în timp ce partidul lui Aleksandar Vučić a coborât sub pragul de 50%.
Mișcarea studențească a devenit un contestatar principal al puterii după tragedia din noiembrie 2024, când acoperișul unei gări din Novi Sad s-a prăbușit. Acest eveniment a provocat moartea mai multor persoane și a declanșat manifestații masive împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a instituțiilor statului. Protestele s-au extins ulterior în întreaga țară, solicitând organizarea unor alegeri anticipate și pedepsirea celor responsabili pentru decese.
Scrutinul de duminică a implicat 6.451.292 de cetățeni cu drept de vot, desfășurându-se în 8.392 de secții de votare, inclusiv 93 de secții în străinătate. Pe buletinele de vot au figurat 18 liste electorale care au concurat pentru cele 250 de locuri parlamentare. Deși rezultatele pot suferi modificări pe măsură ce se centralizează voturile din marile orașe, tensiunile politice rămân ridicate.
