Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a criticat miercuri, 21 octombrie, extinderea infrastructurii de apărare antirachetă a NATO. Într-un interviu acordat publicației The Economist, aceasta a subliniat faptul că nicio entitate nu a ascultat preocupările Rusiei privind securitatea regională. Alice Weidel a punctat că procesul de extindere al Alianței a ignorat semnalele venite de la Moscova în ceea ce privește granițele de securitate.
Lidera AfD a manifestat nemulțumire și față de nivelul cheltuielilor Germaniei pentru sprijinirea Ucrainei, menționând că țara a alocat peste 100 de miliarde de euro. Ea a declarat că Germania este puternic îndatorată și că acest conflict nu servește interesele naționale ale țării. Alice Weidel a susținut că Germania trebuie să își pună interesele pe primul loc, considerând războiul actual ca fiind extrem de periculos pentru securitatea națională.
Alice Weidel a vizat în mod direct decizia de a construi scutul de la Deveselu, invocând istoricul extinderii NATO către granițele Rusiei. Ea s-a întrebat de ce nu au fost luate în considerare îngrijorările Moscovei atunci când au fost amplasate sisteme de rachete la granițe, în special în România. Lidera a menționat că sistemul Aegis este capabil să transporte încărcături nucleare, ceea ce ar reprezenta o problemă majoră de securitate.
Conform declarațiilor sale, principala greșeală a ultimilor 20 de ani a fost ignorarea poziției Rusiei privind securitatea sa. Alice Weidel a afirmat că, pentru a obține pacea în Ucraina, este necesar ca diplomația să ia în calcul atât interesele de securitate ale Kievului, cât și pe cele ale Moscovei. Ea a subliniat că istoria trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, privind evoluțiile dincolo de evenimentele din februarie 2022.
Instalația Aegis Ashore de la Deveselu, situată în județul Olt, este operațională din mai 2016 și face parte din arhitectura de apărare a NATO. Deși Rusia susține că lansatoarele Mk 41 ar putea fi utilizate pentru alte tipuri de rachete, NATO respinge aceste acuzații, precizând că sistemul are un rol strict defensiv. Baza militară românească găzduiește aproximativ 500 de militari români și 250 de militari americani pe o suprafață de 900 de hectare.
Tensiunile privind facilitatea de la Deveselu au fost confirmate și de poziția oficialilor ruși. În septembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a refuzat să confirme dacă România și instalația de apărare antirachetă sunt considerate ținte militare, declarând că acest aspect este secret. Această ambiguitate reflectă contextul tensionat dintre Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică privind prezența tehnologiei de interceptare a rachetelor balistice în regiune.
