Ana Brnabić, care anterior a ocupat funcția de prim-ministru și este actual președintă a Parlamentului sârb, a preluat astăzi atribuțiile de președintă al Serbiei. Această schimbare de actuallyitate intervine imediat după ce Aleksandar Vučić și-a dat demisia din funcția de președinte, pe care o deținea de mai bine de nouă ani. Brnabić va îndeplini aceste roluri, care sunt în mare parte de natură ceremonială, până la organizarea unor alegeri prezidențiale anticipate.
Decizia lui Aleksandar Vučić de a părăsi funcția de șef al statului este legată de intenția sa de a candida pentru postul de prim-ministru al Serbiei. Acest proces electoral este programat pentru data de 25 octombrie 2026, în urma alegerilor parlamentare. Vučić a declarat în cadrul ultimei sale conferințe de presă că dorește să concureze ca un „om obișnuit” și să nu utilizeze funcția prezidențială în propriul său avantaj în timpul campaniei electorale.
Ana Brnabić deține un parcurs politic marcat de o apropiere constantă de Aleksandar Vučić, fiind aliată politică a acestuia. Ea a intrat în politică în anul 2016, când a ocupat funcția de ministru al Administrației Publice într-un guvern condus de Vučić. Ulterior, după ce acesta a devenit președinte în 2017, Brnabić a succedat în funcția de prim-ministru, ocupând acest post până în anul 2024, când a fost aleasă președintă a Parlamentului.
Prin această mutare, Brnabić devine singura persoană din istoria Serbiei care a deținut toate cele trei funcții supreme ale statului, deși funcția de președinte este îndeplinită doar cu titlu interimar. Totodată, ea devine prima persoană din Europa de Est care ocupă o astfel de funcție fiind membru al comunității LGBTQ. Brnabić este lesbiană declarată și are o relație de lungă durată cu partenera sa, Milica Đurđić, cu care are un copil născut prin fertilizare in vitro în 2019.
Înainte de plecarea sa, Aleksandar Vučić a acordat zeci de grațieri, vizând atât activiști ai opoziției, cât și persoane legate de partidul de guvernământ SNS. Această mișare a fost respinsă de activiștii din opoziție, în special de cei din grupul STAV din Novi Sad. Aceștia au declarat că nu acceptă clemența președintelui și solicită ca acesta să fie tras la răspundere pentru actele de represiune aplicate celor care au participat la protestele din perioada 2024-2025.
Schimbarea de la vârful statului sârb are loc într-un context în care Aleksandar Vučić a fost criticat anterior de raportul OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2023. Deși nu era candidat la acele alegeri, raportul a subliniat faptul că el a rămas figura dominantă a campaniei electorale. Această evoluție politică va culmina cu necesitatea organizării unor noi scrutinuri prezidențiale până la finalul anului curent.
