Analistul Alberto Rizzi susține că Uniunea Europeană trebuie să răspundă realegerii președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva prin investiții industriale directe și cooperare în domeniul prelucrării materiilor prime critice. Recomandările sale, publicate de European Council on Foreign Relations (ECFR) la 26 octombrie 2026, vizează consolidarea relației cu Mercosur prin proiecte economice concrete. Autorul subliniază că sprijinul politic nu este suficient fără o integrare industrială care să asigure accesul la resurse și competitivitatea în fața competitorilor globali.
Rezultatul scrutinului brazilian a fost unul strâns, în care Lula a fost reelect cu 51,79% din voturile valabile, adunând 64.256.232 de voturi. Acesta l-a învins pe Flávio Bolsonaro, care a obținut 48,21% din voturi, respectiv 59.826.041 de voturi, conform datelor Tribunalului Superior Electoral. Diferența dintre cei doi candidați a fost de 4.430.191 de voturi. Această victorie marchează începutul celui de-al patrulea mandat al lui Lula, după perioadele sale anterioare de la puterea executivă.
Strategia propusă de Alberto Rizzi pune accent pe dezvoltarea capacităților de prelucrare a mineralelor în Brazilia, în special pentru tehnologiile necesare tranziției energetice. Obiectivul este crearea unor lanțuri de producție locale pentru materiale precum litiul și grafitul, esențiale pentru fabricarea bateriilor. În prezent, furnizorii chinezi dețin peste 89% din importurile braziliene de panouri solare, iar investițiile de la Beijing sunt deja semnificative în industria vehiculelor electrice locale. UE ar putea utiliza aceste resurse pentru a oferi o integrare industrială mai profundă.
Relația comercială dintre UE și Mercosur este reglementată în prezent de un acord comercial interimar, care este aplicat provizoriu începând cu 1 mai 2026. Acest instrument este distinct de Acordul de parteneriat, deoarece nu necesită ratificarea separată de către fiecare stat membru UE pentru a funcționa. Totuși, intrarea în vigoare deplină a Acordului de parteneriat rămâne condiționată de procesul de ratificare. Parlamentul European a solicitat deja un aviz al CJUE privind compatibilitatea acestor acorduri, după un vot care a înregistrat 334 de susținători și 324 de opozanți.
Analistul recomandă, de asemenea, alocarea de resurse pentru Mercosur în cadrul viitorului instrument Global Europe, destinat bugetului pentru perioada 2028–2034. Rizzi consideră că resursele mobilizate anterior prin Global Gateway nu au reflectat suficient importanța strategică a regiunii America Latină. El sugerează utilizarea influenței diplomatice a unor capitale europene, precum Roma sau Madrid, pentru a dezvolta parteneriate industriale solide. Această abordare ar putea ajuta la diversificarea surselor de materii prime și la reducerea dependenței de alte puteri economice.
Din punct de vedere statistic, comerțul cu bunuri între UE și cele patru state Mercosur a înregistrat aproximativ 109,4 miliarde de euro în anul 2025. Exporturile europene către această regiune au fost dominate de produse chimice și farmaceutice, care au reprezentat 25,4% din total, urmate de mașini și echipamente, cu 21,5%. UE ocupă poziția a doua ca partener comercial pentru acest grup de țări, fiind depășită doar de China și situându-se înaintea Statelor Unite.
