Analistă Beth Oppenheim, de la European Council on Foreign Relations, recomandă Uniunii Europene să condiționeze relansarea relațiilor diplomatice cu viitorul guvern israelian de schimbări concrete în politica față de palestinieni. Această propunere vine în contextul alegerilor parlamentare din Israel, programate pentru 27 octombrie 2026. Oppenheim avertizează că o eventuală înlocuire a premierului Benjamin Netanyahu nu ar putea asigura, prin ea însăși, o schimbare fundamentală a direcției politicii externe și de securitate a statului israelian.
Cercetarea realizată de Oppenheim analizează zece partide evreiești, grupate în patru curente ideologice distincte: sioniștii liberali, naționaliștii, naționaliștii religioși și ultraortodocșii. Deși un guvern al opoziției ar putea opri reforma sistemului judiciar sau ar putea deschide anchete privind eșecul de securitate din 7 octombrie 2023, fragilitatea unei astfel de coaliții ar putea limita capacitatea de implementare. Analiza subliniază că, în ciuda unei schimbări de conducere, un nou executiv ar putea continua extinderea coloniilor și ar putea menține refuzul față de un stat palestinian.
În ceea ce privește gestionarea tensiunilor, autoarea anticipează că un nou guvern ar putea limita violența coloniștilor și ar putea reduce presiunea asupra Autorității Palestiniene. Totuși, ea consideră că preferința pentru instrumente militare de securitate și opoziția față de soluția celor două state depășesc actuala coaliție de guvernare. Din acest motiv, Oppenheim propune ca europenii să comunice clar ce schimbări de politică ar permite refacerea relației și să lege avantajele diplomatice de revenirea la negocieri regionale.
Oppenheim sugerează că, dacă expansiunea teritorială va continua, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să utilizeze instrumente politice și economice, inclusiv măsuri împotriva extinderii coloniilor. Recomandarea sa pune accentul pe faptul că testul real al unei relansări va fi politica efectivă a noului guvern față de palestinieni și vecini, indiferent de liderul aflat la conducere. Analiza nu reprezintă o poziție oficială a ECFR, ci o evaluare bazată pe interviuri și programe de partid.
Poziția oficială a Uniunii Europene a fost reafirmată de Consiliul European în perioada 15–16 octombrie, susținând existența a două state, Israel și Palestina. Liderii europeni cer în mod explicit inversarea extinderii coloniilor ilegale din Cisiordania și protejarea civililor, subliniind că soluția celor două state este esențială pentru pace. Totuși, aceste concluiții instituționale nu adoptă direct setul de condiții propuse de Oppenheim pentru viitorul guvern israelian.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează prin Knesset, care dispune de 120 de locuri, necesitând un număr de 61 de mandate pentru o majoritate absolută. Formarea unei coaliții rămâne un proces complex, având în vedere dificultățile de a găsi parteneri de guvernare comuni între adversarii lui Benjamin Netanyahu. Scenariile posibile după vot includ de la un blocaj prelungit până la un guvern de unitate națională cu rotația funcției de premier.