Luca Niculescu a fost învestit în funcția de prim-ministru al României pe 20 octombrie 2026, devenind al 73-lea lider al Guvernului. Parlamentul a susținut programul și componența cabinetului său prin 280 de voturi favorabile, depășind pragul necesar de 233 de voturi. Această învestire încearcă să rezolve criza politică ce afectează țara încă din aprilie 2026, după ce încercările anterioare de formare a unui cabinet au eșuat din cauza lipsei de colaborare între forțele politice.
Agenția de presă rusă TASS subliniază că Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, este al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan pentru această funcție. Deși nu este afiliat politic, noul premier este descris de jurnaliștii din Moscova ca fiind un „tehnocrat clar și sistematic”, având o orientare prooccidentală impecabilă. Deși străbunicul său a avut legături cu PNL, Niculescu precizează că acest lucru nu îi determină apartenența politică actuală.
Analiza agenției ruse pune accent pe dificultățile economice cauzate de instabilitatea politică, de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură până în prezent. Conform raportării, România a pierdut peste 500 de milioane de euro din fondurile UE din cauza reformelor eșuate. Situația financiară este agravată de un deficit bugetar de 7,9% din PIB în anul 2025, în timp ce ținta pentru 2026 este de 7,6%, mult peste limita de 3% impusă de Uniunea Europeană.
Noul prim-ministru a încercat deja să medieze relațiile cu partidele prin propunerea făcută pe 12 octombrie pentru un acord politic. Scopul acestui acord este atingerea obiectivelor prioritare, precum revizuirea bugetului curent și adoptarea celui pentru anul viitor. Această mișare este considerată crucială, deoarece la începutul anului 2027 agențiile de rating vor emite noi evaluări pentru România, existând riscul pierderii statutului de țară cu potențial ridicat de investiții.
Jurnaliștii din Moscova își exprimă îndoielile cu privire la capacitatea noului cabinet de a oferi stabilitate politică la București. Deși învestirea a fost susținută de un număr semnificativ de parlamentari, contextul de după demiterea Guvernului Bolojan rămâne tensionat. Presa rusă monitorizează dacă acest guvern de tehnocrați va reuși să stabilizeze economia și să gestioneze deficitul bugetar masiv într-un climat politic marcat de eșecuri de reformă.
În perioada de instabilitate care a precedat învestirea, administrația de la Cotroceni a făcut schimbări în echipa de consilieri, în timp ce la nivel local s-au produs demisii în rândul prefectilor imediat după depunerea jurământului de către noul Guvern. Aceste evoluții administrative au avut loc într-un context de tensiuni politice constante, odată cu mesajele publice ale unor lideri precum George Simion după numirea lui Luca Niculescu.
