Statisticile oficiale ale Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) din Germania indică o prezență mai mare a persoanelor fără cetățenie germană în rândul suspectați, însă datele recente sugerează o distorsiune semnificativă. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) utilizează frecvent aceste cifre pentru a susține că străinii sunt mult mai predispuși la violență, ignorând aproape complet infracțiunile comise de cetățenii germani. Analizele sociologice recente arată însă că raportarea incidentelor nu este uniformă între cele două grupuri de populație.
Susann Prätor, socioloagă și profesoară la Academia de Poliție din Saxonia Inferioară, a coordonat o analiză detaliată împreună cu experți de la Universitatea din Zürich și de la Institutul de Cercetări Criminologice. Această cercetare a inclus nu doar infracțiunile înregistrate oficial, ci și analiza criminalității ascunse, identificată prin sondaje reprezentative. Rezultatele arată că disponibilitatea de a reclama faptele comise de persoane fără cetățenie germană este de peste două ori mai mare decât în cazul cetățenilor germani, ceea ce influențează direct datele BKA.
Dacă se elimină această distorsiune cauzată de frecvența plângerilor, reprezentarea străinilor în statisticile de criminalitate scade de la 2,6 ori la 1,7 ori față de germani. Această valoare de 1,7 este în concordanță cu studiile privind violența juvenilă neînregistrată, unde tinerii străini comit acte violente de aproximativ 1,6 ori mai frecvent decât tinerii germani. Cercetătorii subliniază că factorii demografici, precum vârsta tânără și sexul masculin, sunt determinanți în rata criminalității, indiferent de originea culturală a persoanelor.
Susann Prätor explică faptul că educația primită în familie și experiențele de violență de la domiciliu modelează atitudinile față de agresivitate. Deși un sondaj indică faptul că 10% dintre tinerii fără cetățenie germană au o atitudine favorabilă violenței, comparativ cu 5% dintre tinerii germani, această diferență nu justifică invocarea unui factor cultural specific. În schimb, experiențele de viață și mediul social sunt considerate elemente decisive în formarea acestor comportamente de risc.
În ceea ce privește faptele grave, precum omorul sau vătămarea corporală, proporția de persoane care comit astfel de infracțiuni este de 0,2% pentru germani și de 0,6% pentru cei fără cetățenie germană. Susann Prätor subliniază că peste 99% din populația rezidentă în Germania, indiferent de origine, nu comite infracțiuni grave de violență. Criminoloaga solicită politicienilor investiții masive în prevenție, începând cu dezvoltarea competențelor sociale în grădinițe și oferirea de activități organizate pentru tinerii care nu au un program zilnic structurat.
În Germania, gestionarea securității și a ordinii publice implică monitorizarea constantă a datelor furnizate de autorități precum BKA. Dezbaterea privind integrarea și criminalitatea rămâne un subiect central în politica internă germană, influențând percepția publică asupra migrației și a stabilității sociale în societatea contemporană.
