Economia Statelor Unite traversează o perioadă de creștere semnificativă, însă datele recente indică o realitate mult mai complexă decât cele prezentate de Donald Trump. În timp ce președintele american susține că țara este cea mai dinamică din lume, indicatorii economici relevă o inflație în accelerare, o încetinire a angajărilor și costuri crescute pentru împrumuturi. Această evoluție pune sub semnul întrebării impactul real al politicilor de taxe și tarife implementate de administrația sa.
Produsul intern brut al Statelor Unite crește într-un ritm anualizat de 2,2%, reprezentând cea mai mare expansiune din rândul statelor G7. Această performanță depășește prognozele inițiale ale FMI, formulate după anunțul tarifelor vamale din aprilie 2025. Un motor esențial al acestei creșteri sunt investițiile masive în inteligența artificială, în special în construcția centrelor de date. În august 2026, cheltuielile companiilor pentru aceste facilități au ajuns la 5 miliarde de dolari, aproape dublu față de începutul mandatului.
Totuși, inflația a crescut la 3,7%, depășind nivelul de 3% înregistrat în ianuarie 2025. Această creștere a prețurilor este influențată de noile tarife vamale și de tensiunile din Orientul Mijlociu cauzate de războiul dintre SUA, Israel și Iran. În septembrie 2026, prețul unui galon de motorină a atins un record de 6,52 dolari, afectând industria și transportul. Deși alimentele precum ouăle s-au ieftinit, prețurile la carnea de vită și cafea au continuat să crească.
Impactul economic este distribuit extrem de neuniform între diferite categorii de cetățeni. Venitul median al gospodăriilor a crescut cu 2,6% în 2025, ajungând la 87.460 de dolari, dar puterea de cumpărare este erodată de costuri. Conform ITEP, gospodăriile cu venituri medii sunt cu aproximativ 1.700 de dolari mai dezavantajate în 2026, iar cea mai săracă cincime pierde circa 750 de dolari. În contrast, cel mai bogat 1% dintre americani beneficiază de un avantaj de 12.560 de dolari datorită reducerilor de impozite.
Piața muncii arată o încetinire marcată, cu o medie de 34.000 de locuri de muncă create lunar, față de 122.000 în perioada precedentă. Rata șomajului rămâne la 4,2%, un nivel susținut parțial de reducerea forței de muncă disponibile prin politici de imigrație și deportări. În paralel, deficitul bugetar a ajuns la 2.000 de miliarde de dolari în anul fiscal încheiat în septembrie 2026. Această situație a dus la creșterea dobânzilor, randamentul obligațiunilor pe zece ani depășind pragul de 5%.
Evoluția costurilor de finanțare afectează direct sectorul imobiliar, dobânda pentru creditele ipotecare pe 30 de ani urcând la 7,4% față de 6,9% în ianuarie 2025. Această tendință de creștere a costurilor de împrumut a fost observată și în alte economii europene, precum Franța, unde costurile de finanțare au atins niveluri maxime în contextul unor crize de gestionare a protestelor. În SUA, mulți proprietari evită mutarea pentru a nu renunța la creditele vechi cu dobânzi mai mici.
