Instabilitatea politică din România și riscurile economice asociate sunt analizate de Silviu Cerna, specialist în economie și fost membru în Consiliul de Administrație al BNR. Expertul compară situația actuală cu cea a Bulgariei, care a organizat șapte rânduri de alegeri anticipate fără a compromite stabilitatea financiară. În timp ce în Bulgaria disciplina fiscală a rămas intactă, România se confruntă cu o criză politică ce afectează direct poziția externă a economiei.
Silviu Cerna subliniază că respingerea Guvernului Mureșan adâncește o criză politică ce durează de aproape jumătate de an. Această situație generează presiune pe piețe și crește riscul de rating pentru România, chiar în contextul evaluării iminente de către Standard & Poor's. Dacă instabilitatea persistă, există riscul ca țara să fie retrogradată în categoria speculativă, fapt ce ar duce la o creștere masivă a costurilor împrumuturilor statului.
Lipsa unui Executiv stabil afectează capacitatea României de a negocia interesele strategice la nivelul Uniunii Europene și de a asuma angajamente internaționale. Silviu Cerna menționează că Bruxelles privește România tot mai mult ca pe o țară instabilă într-o regiune cu probleme serioase. Această incapacitate cronică de a instala un guvern funcțional alimentează scepticismul partenerilor europeni și limitează contribuția țării la consolidarea Uniunii Europene.
Diferența majoră față de Bulgaria constă în regimul de „currency board”, care impune o disciplină fiscală foarte strictă. Acest mecanism a împiedicat politicile populiste să deterioreze echilibrul fiscal și monetar al Bulgariei, menținând deficitul și datoria publică la niveluri scăzute. În schimb, în România, politicile iresponsabile adoptate de guvernele de până în anul 2024, în vederea alegerilor regulate, au provocat dezechilibre economice semnificative.
În ceea ce privește cursul valutar, Silviu Cerna consideră puțin probabilă o creștere bruscă a euro la 6 lei. El explică faptul că rezervele de mijloace de plată internaționale ale României sunt la un nivel fără precedent, depășind 60 de miliarde de euro. Aceste resurse, gestionate de Banca Națională, permit intervenția băncii centrale pe piață pentru a atenua eventualele fluctuații de mari proporții care ar putea apărea.
Contextul economic actual este marcat de o presiune valutară ce a dus euro la un curs de 5,3447 lei pe 2 octombrie 2026. Deși rezervele sunt mari, piața monitorizează atent evoluția deficitului bugetar și a ratei inflației. Analizele financiare indică faptul că stabilitatea macroeconomică depinde direct de capacitatea instituțiilor de a gestiona tranziția politică fără a lăsa disciplina fiscală să se degradeze.
