Scrutinul pentru Duma de Stat desfășurat recent în Rusia a fost descris de Deutsche Welle ca fiind un plebiscit pentru război, mai degrabă decât o alegere democratică. Kremlinul a exclus de pe buletinul de vot singurul partid cu o platformă anti-război, Iabloko, după ce sondajele indicau un interes pentru mesajul păcii. Vladimir Putin a legat rezultatele acestui scrutin de trei zile de o victorie împotriva Ucrainei și a Europei, confirmând absența unor frâne instituționale interne asupra conflictului.
În acest context, România a înregistrat în prima parte a lunii septembrie un ritm fără precedent de incidente de securitate. O dronă a traversat cinci județe pe 8 septembrie, în timp ce pe 12 septembrie o altă dronă s-a prăbușit într-un lan de porumb în județul Suceava. Pe litoral, pe 11 septembrie, au fost găsite zece fragmente de drone, unele având încărcătură explozivă, iar SRI a anunțat dejucarea unei operațiuni de sabotaj coordonate de Rusia la începutul lunii.
Geografia incidentelor de pe teritoriul României s-a extins semnificativ față de perioada anterioară anului 2025. Dacă până atunci dronele rusești atingeau țara aproape exclusiv în zona Deltei Dunării, ca efect colateral al atacurilor asupra porturilor ucrainene, traiectoriile de anul acesta intră adânc în teritoriul național. Aceste rute nu par să aibă o logică militară legată de țintele din Ucraina, ceea ce a dus la extinderea alertelor Ro-Alert în cinci județe.
O altă problemă majoră vizează circulația „flotei fantomă” a Rusiei prin portul Constanța. Autoritățile au documentat prezența unor petroliere care operează sub sancțiuni, precum Safeen Elona, care a plecat din Midia înainte de o operațiune cu o dronă ucraineană. Ministrul apărării, Radu Miruță, a recunoscut riscul ca gradul de corupție din port să ascundă astfel de nave, ceea ce poate transforma un port european într-un subiect de investigație pentru Aliați.
Situația este agravată de faptul că România depinde de echipamentele aliate, livrarea capabilităților antiaeriene SAFE fiind estimată pentru un an sau doi. Vulnerabilitatea strategică este marcată și de faptul că incidentele de tip război hibrid, precum exploziile sau rețelele de sabotatori, se acumulează sub pragul de reacție oficială. Această strategie rusească transformă incidentele individuale în acumulări care pot face ca pragul de intervenție al NATO să devină irelevant.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută pe Flancul Estic, în timp ce alte conflicte, precum cel din Yemen, se intensifică. În acest climat de instabilitate, state precum Lituania au început să elaboreze planuri de evacuare în fața amenințărilor rusești. Pentru România, gestionarea incidentelor la graniță și monitorizarea fluxurilor maritime rămân priorități critice într-o perioadă de slabă capacitate decizională la nivel național.
