Armenia organizează la Erevan a șaptea zece de conferință a Părților la Convenția privind diversitatea biologică (CBD COP17), eveniment care debutează pe 19 octombrie. Summitul ONU va permite guvernelor să efectueze o evaluare globală a progreselor realizate în aplicarea Cadrului global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (KMGBF). Această participare internațională are loc într-un moment în care Armenia își manifestă ambiția de a adera la Uniunea Europeană, proces demarat prin adoptarea unei legi parlamentare în anul 2025.
Sectorul minier reprezintă o sursă majoră de îngrijorare, statul armean deținând o participație de 12,5% în Lydian Armenia. Această companie pregătește deschiderea unei mine la zăcământul Amulsar, în apropierea stațiunii Jermuk, utilizând o soluție de cianură de sodiu pentru extragerea aurului. Situația este agravată de faptul că, conform unui document ONU, doar 9 din cele 24 de companii miniere din țară au prezentat rapoarte de monitorizare a mediului pentru anul 2024, indicând o lipsă de transparență în sector.
Resursele de apă sunt, de asemenea, sub presiune, în special în cazul lacului Sevan, care suferă din cauza apelor uzate netratate. În timp ce în Uniunea Europeană peste 90% din apele uzate urbane sunt tratate conform unui standard comun, în Armenia, raportul EVN indică faptul că doar aproximativ 8% din apele urbane au beneficiat de tratare mecanică în 2021. Deși există programe de protecție precum EU4Sevan, finanțate de UE și Germania, tratarea biologică a apelor rămâne doar o promisiune guvernamentală pentru perioada 2026-2031.
Gestionarea pădurilor și a speciilor rare prezintă dificultăți structurale, ultimul inventar forestier din Armenia datând din anul 1993. Deși țara promite dublarea suprafeței împădurite până la jumătatea secolului, activitatea de plantare actuală este de doar o treime din planul stabilit. În ceea ce privește biodiversitatea animală, raportul EVN menționează că populația de leoparde rămâne critică, fiind estimată între opt și treisprezece exemplare, ceea ce pune speciile rare în pragul extincției.
Eficacitatea legislației de mediu este pusă la încercare de incidentul de la locația conferinței, unde pământul din pregătirile pentru COP17 a fost deversat în defileul Hrazdan. Deși Inspectoratul de mediu a recunoscut deversarea care a afectat albia râului și copacii, cazul a fost închis fără sancțiuni, fiind considerată o lipsă de „deteriorare măsurabilă”. Această abordare vine într-un context în care inspectoratul a înregistrat 3.303 încălcări în 2025, un număr cu 30% mai mare decât în anul precedent.
Finanțarea planurilor de conservare rămâne o problemă critică pentru stabilitatea ecologică a regiunii. Conform estimărilor Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), planul de acțiune al Armeniei pentru perioada 2026-2030 necesită aproximativ 960 de milioane de dolari, însă 93% din această sumă nu este încă asigurată. În contrast cu acest deficit masiv, guvernul a alocat aproximativ 25 de milioane de dolari pentru organizarea conferinței propriu-zise, evidențiind o discrepanță între costurile evenimentului și investițiile reale în natură.
context_missing: false, // Notă: Am folosit datele din sursă despre raportul EVN și PNUD pentru a construi contextul financiar și de monitorizare cerut de structură.
