Rezultatele scrutinului regional din Germania arată o schimbare majoră în peisajul politic european, marcată de ascensiunea partidelor de extremă dreapta. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, partidul CDU a obținut doar 4,9%, coborând pentru prima dată în istoria sa sub pragul electoral. În același timp, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat 38,3% din voturi, consolidându-și poziția de forță în regiune, după ce în Saxonia-Anhalt obținuse deja 43,8%.
Această tendință de creștere a extremelor este vizibilă pe întreg continentul, de la FPÖ în Austria, care are aproximativ 38%, până la Rassemblement National în Franța. La nivel federal german, AfD conduce în toate sondajele cu valori între 27 și 30%. Fenomenul este marcat de o fractură între generații, deoarece în Saxonia-Anhalt, AfD a fost prima opțiune pentru alegătorii sub 30 de ani, în timp ce CDU a strâns doar 5%.
România se înscrie în această hartă a populismului radical, unde AUR este prezentat în sondaje la aproape 40%. Liderul AUR, George Simion, folosește un vocabular alienat de valorile democratice, definind scena politică prin termeni precum „suveraniști, patrioți și globaliști sataniști”. Simion a declarat că este „perfect aliniat ideologic cu mișcarea MAGA” și a descris Uniunea Europeană ca fiind un „regim autoritar, tiranic”, căutând o aliniere cu mișcările internaționale.
Aceste poziții se reflectă și în acțiunile parlamentare, precum votul europarlamentarilor AUR împotriva rezoluției de sprijin pentru Ucraina. Partidele radicale europene împărtășesc o anumită indulgență față de Moscova, o trăsătură care le unește deși sunt ostile în retorică. În România, acest profil este completat de cazuri precum cel al lui Călin Georgescu, care a fost trimis în judecată pentru promovarea cultului lui Ion Antonescu, mareșalul executat în 1946.
Instabilitatea politică din România este accentuată de o „majoritate negativă” în Parlament, unde moțiunea redactată de PSD și AUR a demis guvernul Bolojan pe 5 mai. Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a subliniat dilema dintre susținerea unui guvern proeuropean sau consolidarea parteneriatului cu AUR. Situția este complicată de campanii de destabilizare socială și utilizarea algoritmilor de pe TikTok, care au fost menționate în contextul unor tentative de influențare a scrutinului.
Evoluția politică din Europa arată că partidele de extremă dreapta reușesc să câștige teren atunci când democrațiile nu oferă alternative credibile. În timp ce în unele țări europene mecanismele de control pot anula victorii ale extremelor, în alte părți tendința rămâne durabilă. Pentru România, provocarea majoră constă în capacitatea partidelor democratice de a refuza orice complicitate cu mișcările care au interesele aliniate cu Moscova.
