Guvernul Austriei a anunțat miercuri intenția de a modifica legislația pentru a extinde definiția juridică a spionajului și pentru a crește maximele pedepselor cu închisoarea. Această mișcare legislativă este văzută ca o încercare de a scăpa de eticheta de „cuib de spioni” pe care Viena o poartă în prezent. Proiectul de lege urmează să fie trimis către parlament după o perioadă de analiză de câteva săptămâni.
În prezent, legislația austriacă limitează sancțiunile la un maximum de cinci ani de închisoare și interzice doar spionajul direcționat împotriva statului Austria. Noua propunere a guvernului de coaliție de centru vizează creșterea pedepsei maxime la 10 ani de închisoare pentru infracțiunile de spionaj. De asemenea, proiectul introduce pedepse de până la cinci ani pentru actele de spionaj care nu sunt îndreptate direct împotriva Austriei, dar care vizează alte entități.
Extinderea definiției juridice vizează în mod specific protejarea organizațiilor internaționale și a Uniunii Europene de activitățile de spionaj. Șefa diplomației austriece, Beate Meinl-Reisinger, a subliniat necesitatea de a opri abuzul de statut diplomatic utilizat ca acoperire pentru operațiuni de informații pe teritoriul țării. „Nu mai întoarcem privirea și ne-am schimbat orientarea”, a declarat aceasta, exprimându-și dorința de a pune capăt acestui fenomen.
Viena ocupă o poziție strategică datorită prezenței unor instituții precum OSCE și AIEA, precum și a misiunilor ONU, ceea ce o face un centru diplomatic major. Această configurație oferă agențiilor de informații oportunități de a acționa sub imunitatea diplomatică, un aspect menționat și de Beate Meinl-Reisinger prin referirea la un anumit „romantism” istoric. În ultimii ani, mulți diplomați ruși au fost expulzați din cauza activităților desfășurate în cadrul ambasadei Rusiei sau al misiunilor de la ONU și OSCE.
Situația tensiunilor diplomatice a fost evidențiată de expulzarea a patru diplomați ruși în luna octombrie, sub pretextul unor activități incompatibile cu statutul lor. Începând cu anul 2020, numărul total de diplomați ruși cărora li s-a cerut să părăsească Austria a ajuns la 18 persoane. Deși Austria menține o neutralitate militară, guvernele de la Viena au ales să susțină Ucraina de la începutul conflictului declanșat de Rusia în 2022.
Istoricul statutului Vienei ca centru de informații este strâns legat de perioada postbelică, când orașul a devenit un punct de întâlnire pentru diverse misiuni diplomatice. După ce Austria a fost împărțită în sectoare de ocupație de către aliați după cel de-al Doilea Război Mondial, capitala a evoluat într-un hub pentru organizații internaționale, facilitând în mod involuntar prezența unor agenți de spionaj sub acoperire.
