Franța trebuie să își gestioneze riguros finanțele publice și să reducă deficitul bugetar pentru a convinge piețele de obligațiuni de credibilitatea politicii sale fiscale, a avertizat Kristalina Georgieva. Directorul general al FMI a transmis acest mesaj într-un interviu acordat CNBC, subliniind importanța stabilizării economiei. Această recomandare vine într-un moment critic, înaintea unor negocieri bugetare complexe, în care guvernul francez încearcă să obțină sprijinul unui parlament fragmentat pentru implementarea unor ajustări fiscale de zeci de miliarde de euro.
Situația economică a țării este agravată de o instabilitate politică persistentă și de protestele studenților, care au intrat în a treia săptămână și s-au transformat în confruntări violente. Această instabilitate, combinată cu deteriorarea situației fiscale, a amplificat presiunile asupra obligațiunilor guvernamentale franceze. În acest context, randamentul titlurilor OAT pe zece ani a înregistrat o creștere de peste 100 de puncte de bază de la începutul anului, iar investitorii solicită acum randamente mai mari pentru datoria Franței decât pentru cele emise de Italia.
Kristalina Georgieva a explicat faptul că Franța se confruntă cu efectele acumulării împrumuturilor contractate pentru a răspunde unor crize succesive, în timp ce contextul politic îngreunează stabilirea unei traiectorii clare de consolidare fiscală. Totuși, șefa FMI a menționat că există o recunoaștere clară în Franța a necesității de a reduce deficitul sub pragul de 5% din PIB. Mesajul ei central a fost de a pune finanțele în ordine, deși a recunoscut dificultatea ajustării fiscale în condițiile actualului climat social și politic.
Investitorii de pe piețele financiare urmăresc semnale credibile că împrumuturile guvernamentale vor fi menținute sub control, pentru a evita creșterea continuă a randamentelor. Kristalina Georgieva a avertizat că piețele de obligațiuni reacționează la fundamente, iar acestea s-au schimbat din cauza inflației ridicate, a creșterii ratelor dobânzilor și a nivelului mare al datoriei publice. Ea a cerut autorităților să explice mai clar populației necesitatea consolidării fiscale, sugerând că acest efort trebuie susținut și de sindicate și de mediul de afaceri.
Deși există temeri, Kristalina Georgieva a respins comparațiile directe cu criza datoriilor suverane din zona euro, argumentând că economia franceză continuă să crească. Ea a subliniat că Europa dispune în prezent de mecanisme mai solide pentru protejarea stabilității financiare, inclusiv instrumentele dezvoltate de Banca Centrală Europeană. Această abordare subliniază diferența dintre contextul actual și crizele trecute, punând accent pe reziliența instituțiilor monetare europene în fața volatilității piețelor de capital.
Franța se află în prezent în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, o procedură care impune negara să se apropie de valoarea de referință de 3% din PIB. Conform datelor disponibile, deficitul bugetar francez s-a situat anul trecut la nivelul de 5,1% din PIB. Această situație obligă guvernul să execute măsuri de ajustare pentru a respecta normele fiscale europene și pentru a evita sancțiuni sau o agravare a costurilor de finanțare a datoriei publice.
