Milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare riscă să cadă în sărăcie din cauza combinării prețurilor ridicate la energie cu fenomenul meteo El Niño și cu înăsprirea condițiilor de creditare. Alexander De Croo, șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a lansat acest avertisment în cadrul unor discuții legate de situația economică globală. Fenomenul climatic și volatilitatea piețelor energetice creează un lanț de șocuri care afectează grav stabilitatea acestor națiuni.
Creșterea costurilor la hidrocarburi, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a forțat numeroase guverne să aplice subvenții masive pentru a proteja populația. Această măsură a beenit cu un cost exorbitant, reducând marjele bugetare deja limitate ale statelor respective. Alexander De Croo a explicat că multe țări au fost nevoite să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, fapt ce poartă riscul de a declanșa tulburări sociale semnificative.
Situația este agravată de faptul că aceste state nu au avut timp să își reface rezervele după pandemia de Covid. Administratorul PNUD a comparat dificultatea actuală cu necesitatea de a repara un acoperiș în timp ce casa arde. Din cauza subvențiilor pentru combustibili, resursele pentru investiții în sănătate, educație sau energie regenerabilă sunt eliminate, ceea ce reprezintă o dilemă imposibilă pentru guvernanțele vulnerabile.
Pe lângă presiunea economică, fenomenul El Niño amenință direct securitatea alimentară prin afectarea recoltelor din Asia, Africa și America Latină. Alexander De Croo a subliniat că, între noiembrie și februarie, sunt foarte probabile perioade prelungite de secetă, cu repercusiuni asupra inflației și a aprovizionării. PNUD estimează că aproximativ 130 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să ajungă în sărăcie în acest an dacă prețurile la energie și alimente rămân ridicate.
În plus, creșterea dobânzilor în economiile avansate a făcut accesul la capital mult mai dificil pentru țările în curs de dezvoltare. Aceste state alocă, în medie, circa 9,5% din veniturile publice doar pentru plata dobânzilor la datorii, un nivel de peste trei ori mai mare decât cel din țările cu venituri mari. Această povară a datoriilor limitează orice spațiu de manevră pentru dezvoltarea economică și reziliența locală.
Instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea prețurilor rămân factori critici pentru economiile globale în perioada actuală. În contextul geopolitic tensionat, guvernanțele trebuie să navigheze între protecția imediată a cetățenilor și necesitatea de a atrage investiții viabile. Schimbările climatice și fluctuațiile de preț la resursele de bază continuă să redefinească prioritățile de finanțare la nivel internațional.
