Banca Israelului a decis menținerea ratei dobânzii de referință la nivelul de 3,25%, pe 21 octombrie, după o serie de reduceri aplicate în lunile ianuarie, mai, iulie și septembrie. Această decizie a fost anticipată de toți cei 15 economiști chestionați, reflectând o stabilitate în politicile monetare ale țării. Guvernatorul Amir Yaron a respins orice legătură între această hotărâre și alegerile parlamentare programate pentru 27 octombrie, subliniind că decizia este strict economică.
Departamentul de cercetare al băncii a ridicat prognoza de creștere economică la 5,6% pentru anul 2026 și la 7,5% pentru anul 2027, de la nivelurile anterioare de 4% și 5,5%. Totuși, această evoluție este puternic influențată de producția realizată în afara Israelului de către firmele locale. Fără contribuția acestui sector, prognoza de creștere ar fi fost de doar 3,4% pentru 2026 și 5,1% pentru 2027, ceea ce arată impactul masiv al activității externe.
Această diferență de peste 2 puncte procentuale provine din producția companiilor multinaționale cu proprietari străini, a explicat banca centrală. Veniturile generate în străinătate ajung în principal la acționarii externi, nu la salariile sau veniturile populației din Israel, motiv pentru care banca consideră că o prognoză fără aceste date este un indicator mai fidel al activității economice interne. Amir Yaron a avertizat că cifrele totale de creștere pot oferi o imagine distorsionată a realității economice din țară.
În ciuda creșterii PIB-ului, cetățenii se confruntă cu un cost al vieții ridicat, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 8% între începutul lui 2024 și mijlocul lui 2026. Un studiu realizat de Institutul Aaron pentru Politică Economică arată că un coș obișnuit de consum în Israel este cu 21% mai scump decât în cele mai bogate țări europene, precum Austria sau Suedia. De asemenea, prețurile alimentelor au crescut mult mai rapid decât media generală a prețurilor.
Situația fiscală rămâne sub observație, cu un deficit bugetar estimat la 4,4% din PIB pentru 2026 și o datorie publică de 68% la sfârșitul aceluiași an. Agenția Fitch a menținut ratingul Israelului la nivelul A, însă cu perspectivă negativă, avertizând că instabilitatea politică ar putea face dificilă reducerea deficitului. Banca centrală a subliniat că o creștere a cheltuielilor de apărare fără ajustări bugetare ar putea relansa inflația și mări deficitul.
Sectorul tehnologic rămâne un motor de creștere, startupurile israeliene atrăgând 13,2 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului, cu un accent masiv pe inteligența artificială și securitate cibernetică. Totuși, raportul Autorității pentru Inovare indică faptul că ponderea angajaților din sectorul tehnologic aflați fizic în Israel a scăzut de la 69% în 2019 la 62% în martie 2026, reflectând o tendință de extindere a forței de muncă în afara țării.
