Banca Mondială poartă discuții active cu între 30 și 40 de țări pentru a gestiona un potențial ajutor de criză. Obiectivul principal este sprijinirea națiunilor în fața șocurilor energetice și a creșterilor de prețuri cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a oferit aceste detalii într-un interviu acordat agenției Reuters, subliniind necesitatea de a utiliza resursele disponibile pentru a contracara instabilitatea economică globală.
Deși economia globală a demonstrat o anumită rezistență, în parte datorită investițiilor în inteligența artificială și ajustărilor la oferta de petrol, presiunea economică crește. Banga a menționat că, de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie, puține țări au solicitat fondurile de criză de 25 de miliarde de dolari puse la dispoziție. Totuși, creșterea prețurilor la motorină și îngrășăminte, alături de fenomenul meteorologic super El Niño, agravează situația țărilor în curs de dezvoltare.
În lunile următoare, se estimează că mai multe state vor solicita acces la sume de 50-60 de miliarde de dolari. Această valoare include fondurile inițiale de 25 de miliarde de dolari, plus alte 35 de miliarde de dolari care pot fi obținute prin redirecționarea resurselor din proiectele deja aprobate de Banca Mondială. Multe țări preferă reorientarea proiectelor existente în loc de utilizarea ferestrei de criză imediată pentru a-și acoperi nevoile urgente de lichidități.
Dacă situația economică va continua să se deterioreze, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție fonduri de până la 100 de miliarde de dolari. Această sumă ar depăși pragul de 70 de miliarde de dolari care a fost acordat în timpul pandemiei de COVID-19. Ajay Banga a subliniat că trebuie să găsească modalități de a utiliza materialele disponibile, deoarece țările occidentale au redus semnificativ ajutorul oficial bilateral pentru dezvoltare.
Performanța financiară a instituției a fost marcată de atragerea unei sume record de 112 miliarde de dolari din capital privat în anul încheiat în iunie. Această cifră este mult mai mare decât cele 69 de miliarde de dolari înregistrate în anul precedent și reprezintă de peste trei ori totalul din 2022. La aceste fonduri se adaugă 123 de miliarde de dolari investiți din resursele proprii ale băncii, totalizând 235 de miliarde de dolari.
Situația financiară a țărilor în curs de dezvoltare rămâne critică, având în vedere că acestea vor datora creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Plățile de dobânzi vor reprezenta o treime din acest total masiv. Această povară apare într-un context în care resursele bugetare sunt deja epuizate de măsurile luate în timpul pandemiei și de inflația generată de invazia Rusiei în Ucraina.
