Premierul israelian Benjamin Netanyahu a votat la alegerile parlamentare de la Ierusalim, într-un moment pe care l-a descris ca fiind unul crucial pentru viitorul țării. Liderul conservator al partidului Likud, care deține recordul pentru cea mai lungă perioadă de funcționare în calitate de șef al guvernului de la fondarea Statului Israel, a depus votul alături de soția sa. În timpul acestui act, Netanyahu a îndemnat, folosind limba ebraică, cetățenii israelieni să se prezinte la urne pentru a participa la procesul electoral.
Scrutinul de astăzi reprezintă primul proces electoral organizat de la atacurile teroriste comise de Hamas pe data de 7 octombrie 2023. În cadrul declarațiilor sale, Netanyahu a lansat acuzații la adresa alegătorilor arabi din sudul Israelului, susținând că aceștia „se grăbesc spre urne” cu scopul de a „fura alegerile”. Premierul a făcut referire și la situația a trei agenți Ra’am care au fost arestați sub suspiciunea de mituire a alegătorilor, încercând să sublinieze riscurile de manipulare a votului.
Contextul geopolitic în care se desfășoară aceste alegeri este marcat de multiple conflicte simultane. Israelul este implicat în războaie cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu milițiile pro-iraniene din Irak, cu rebelii Houthi din Yemen și cu Gărzile Revoluționare din Iran. Această stare de conflict continuu a transformat figura lui Netanyahu într-una extrem de polarizantă, afectând atât societatea internă, cât și relațiile diplomatice la nivel global, în special în ceea ce privește poziția față de regiune.
În ciuda experienței sale politice de 19 ani la conducere, ultimele sondaje indică faptul că Netanyahu riscă să fie înlăturat de la putere. Tensiunile interne au fost alimentate de protestele constante din ultimii trei ani, unde opozanții l-au criticat pentru gestionarea războaielor, disputele privind serviciul militar obligatoriu și implicarea în conflictul cu Iran. De asemenea, premierul este implicat într-o controversă internațională majoră, Curtea Penală Internațională emițând un mandat de arestare pe numele său, în urma bombardamentelor din Fâșia Gaza.
Conflictul actual a generat o criză umanitară severă și a reîntors în discuția globală ideea „soluției celor două state”. În timp ce Franța, Spania, Regatul Unit, China, Rusia, Brazilia, India și diverse state islamice precum Arabia Saudită, Egipt, Turcia sau Iran au recunoscut statul palestinian, alte națiuni precum SUA, Germania, Italia sau Grecia au respins această inițiativă. Netanyahu a refuzat în mod repetat posibilitatea unei coexistențe pașnice între Israel și Palestina.
De la anul 1992, Benjamin Netanyahu a susținut constant că regimul islamist de la Teheran urmărește dezvoltarea unor capacități nucleare pentru a anihila statul evreu. Această poziție a justificat, conform premierului, necesitatea lansării războiului actual pentru a opri proliferarea nucleară din Iran, chiar dacă acest conflict a dus la creșteri masive ale prețurilor la carburanți la nivel mondial, după ce Gărzile Revoluționare Islamice au blocat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz.
