O nouă analiză științifică dezvăluie un bilanț sumbru pentru Europa, indicând faptul că peste 50.000 de persoane și-au pierdut viața în orașele europene în urma valurilor de căldură extrem de intense. Această vară este considerată cea mai letală din istoria continentului, cu un număr de decese care depășește orice înregistrare anterioară. Cercetătorii au identificat o corelație directă între temperaturile record și mortalitatea crescută în zonele urbane studiate.
Conform studiului publicat în revista Nature Health, aproximativ două treimi din decese, adică peste 32.600 de victime, sunt atribuite direct schimbărilor climatice. Aceste modificări sunt determinate de poluarea provocată de utilizarea combustibililor fosili. Clair Barnes, cercetătoare la Imperial College London, a declarat că vara anului 2026 a fost probabil cea mai gravă din istorie în ceea ce privește mortalitatea legată de caniculă în mare parte a Europei, subliniind necesitatea unor acțiuni coordonate.
Pentru a ajunge la aceste cifre, oamenii de știință au comparat temperaturile din 854 de orașe din 30 de țări europene cu cele estimate pentru o lume fără schimbări climatice. Metodologia a inclus evaluarea relației dintre temperaturile ridicate și decesele zilnice, rezultatul fiind o estimare de 50.391 de decese în orașele care găzduiesc circa 40% din populația țărilor analizate. Acest număr este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în timpul valurilor de căldură din 2022 sau 2003.
Fenomenul a afectat întreg continentul, de la regiunile de sud și vest până la zonele nordice, inclusiv Regatul Unit, unde s-au înregistrat mii de decese. Deși ratele de mortalitate cele mai mari au fost observate la persoanele de peste 85 de ani, impactul a fost resimțit și de grupuri de vârstă mai tinere. Studiul menționează că peste 800 de persoane cu vârste între 20 și 44 de ani au decedat din cauze legate de căldură, în timp ce mii de persoane sub 65 de ani au fost victimizate.
Impactul caniculei a fost extrem, cu temperaturi care au depășit cu aproximativ 2,9 grade Celsius media perioadei 1991-2020 în Europa de Vest. În anumite locuri, s-au înregistrat anomalii termice de peste 12 grade Celsius față de valorile obișnuite. Raquel Nunes, profesoară la Universitatea din Warwick, a descris căldura ca pe un „ucigaș tăcut”, avertizând că dependența de combustibili fosili va continua să genereze veri tot mai periculoase pentru sănătatea publică.
Evoluția acestor fenomene meteorologice extreme reflectă o tendință globală de încălzire accelerată. Europa este considerată continentul care se încălzește cel mai rapid, ceea ce amplifică riscurile pentru populație. În contextul în care raportul ONU a avertizat că posibilitatea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius a dispărut, presiunea asupra guvernelor pentru implementarea unor măsuri climatice urgente este în creștere.
