O analiză recentă publicată în revista științifică Nature Health arată că peste 50.000 de persoane și-au pierdut viața în orașele din Europa în urma valurilor de căldură extremă din această vară. Datele indică faptul că anul 2026 a devenit cel mai deces de decese înregistrate în istoria măsurătorilor pentru continentul european. Studiul subliniază impactul devastator al fenomenelor meteorologice extreme asupra populației urbane, transformând această perioadă într-una cu repercursuri umanitare fără precedent.
Cercetătorii au identificat o legătură directă între schimbările climatice și aproximativ două treimi din decesele raportate. Mai exact, peste 32.600 de pierderi de vieți omenești sunt atribuite poluării cauzate de utilizarea combustibililor fosili. Clair Barnes, cercetător la Imperial College London și autor al rapoartelor, a declarat că vara anului 2026 a fost probabil cea mai gravă din istorie în ceea ce privește mortalitatea cauzată de căldură în mare parte din Europa, avertizând că situația se va înrăutăți fără acțiuni rapide.
Metodologia utilizată în acest studiu a inclus compararea temperaturilor din 854 de orașe situate în 30 de țări europene cu valorile estimate pentru o lume fără schimbări climatice. Analiza a relevat un total de 50.391 de decese asociate căldurii în zonele urbane, care găzduiesc aproximativ 40% din populația țărilor studiate. Rezultatele depășesc bilanțurile înregistrate în anii 2003 și 2022, marcând cel mai înalt nivel de mortalitate din ultimii 26 de ani de la începerea monitorizării.
Impactul termic a fost resimțit pe tot continentul, de la sud și vestul Europei până în regiunile nordice, unde s-au raportat mii de decese. Temperaturile au depășit cu aproximativ 2,9 grade Celsius media perioadei 1991-2020, iar în anumite zile valorile au fost cu peste 12 grade Celsius mai mari decât cele obișnuite. Cele mai mari rate de mortalitate au fost înregistrate la persoanele de peste 85 de ani, deși mii de victime aveau sub 65 de ani, inclusiv peste 800 de persoane între 20 și 44 de ani.
Raportul este publicat într-un moment critic, cu doar câteva săptămâni înainte de reuniunea liderilor internaționali din Turcia, unde vor avea loc negocierile anuale ale ONU privind clima. Acest context este marcat de avertismentele recente ale ONU, care indică faptul că șansa lumii de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius a dispărut. Guvernele sunt îndemnate la o coordonare mai rapidă pentru a evita consecințele tot mai severe ale schimbărilor climatice asupra sănătății publice.
Fenomenul de încălzire extremă a afectat continentul european pe o perioadă lungă, de la sfârșitul lunii mai până la finalul lunii august. Europa este considerată continentul cu cea mai rapidă încălzire, ceea ce explică de ce temperaturile au depășit media istorică a perioadei 1991-2020. Această evoluție climatică transformă verile europene în perioade de risc major pentru sănătate, afectând structuri demografice variate prin ceea ce experții numesc un ucigaș tăcut.
