Exporturile de grâu sunt sever perturbate de atacurile asupra navelor din Marea Neagră și de nivelul scăzut al apelor Dunării, fapt ce duce la o creștere a prețurilor globale. Conform prognozei trimestriale a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prețul grâului a crescut cu o treime începând cu luna februarie. Această situație apare într-un context economic marcat de prețuri ridicate ale petrolului și ale gazelor, precum și de dobânzi la niveluri neschimbate de două decenii.
Economia regiunii vizate de BERD ar urma să crească anul acesta cu 3,3%, cu excepția Irakului, care se află într-o recesiune profundă din cauza imposibilității de a exporta petrolul. Totuși, această prognoză este cu 0,1 puncte procentuale mai mică decât cea din iunie și cu 0,3 puncte mai mică decât cea din februarie. Raportul, intitulat „Running dry”, avertizează asupra vulnerabilităților economice din Europa Centrală până în Orientul Mijlociu și în Africa Subsahariană.
Ucraina traversează un șoc economic major, având în vedere că exporturile de grâu sunt un pilon esențial al economiei sale. Traficul maritim este grav afectat de atacurile asupra porturilor și navelor, numărul navelor care traversează strâmtoarea Bosfor scăzând la aproximativ 40 pe zi la jumătatea lunii august. Această cifră reprezintă o scădere de o treime și este chiar mai mică decât nivelul înregistrat în 2022, imediat după invazia rusă.
Rutarea cerealelor prin alte căi este extrem de dificilă, transportul feroviar fiind complicat de diferențele de ecartament și de distrugerea a 250 de locomotive ucrainene de către ruși. Pe de altă parte, transportul pe Dunăre este îngreunat de seceta istorică, care a scăzut nivelul apelor. Prețul grâului se situează acum în jurul valorii de 7,50 dolari pe bușel, peste media de 6,20 dolari din perioada 2015-2017, dar sub vârful de 12 dolari din 2022.
Beata Javorcik, economista-șefă a BERD, avertizează că impactul va fi resimțit în special de țările sărace, precum Egipt, și că pierderile pentru Ucraina ar putea fi de 4 miliarde de dolari din exporturile agricole și 1,5 miliarde de dolari din exporturile de metale. Dacă blocajul din Marea Neagră persistă, Ucraina ar putea pierde aproximativ 2,5% din PIB-ul său. Creșterea prețului petrolului va influența și costul îngrășămintelor, afectând recoltele viitoare.
Seceta din sud-estul Europei a avut efecte severe asupra resurselor de apă și energiei. În august, debitul Dunării la Baziaș, în România, a scăzut la doar o treime din media istorică, între 1.350 și 1.600 de metri cubi pe secundă. Această scădere a afectat producția de energie electrică, dificultând răcirea centralelor nucleare și reducând capacitatea hidrocentralelor, în timp ce în Bulgaria producția fotovoltaică a reușit să compenseze pierderile.
