Bulgarii se întorc la urne duminică pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, într-o competiție strânsă între președinta în exercițiu, Iliana Iotova, și economistul Andrey Gyurov. După un prim tur caracterizat de o prezență scăzută a electoratului, de doar 23%, Iliana Iotova a obținut 34,75% din voturi. Contracandidatul său, Andrey Gyurov, a reușit să capteze 31,95% din voturi, rezultatul fiind unul extrem de apropiat, diferența fiind de doar câteva zeci de mii de voturi între cei doi candidați.
Scrutinul de duminică reprezintă al nouălea proces electoral din ultimii cinci ani, după ce alegerile parlamentare din aprilie au fost a opta rundă de vot. Deși la începutul cursei au participat 26 de candidați, un număr record în istoria Bulgariei, prezența la vot a fost cea mai mică înregistrată vreodată. Această situație reflectă o oboseală electorală profundă în rândul cetățenilor bulgari, care au fost chemați la urne repetat în perioada scurtă de cinci ani.
Cei doi candidați reprezintă viziuni politice opuse pentru viitorul țării. Iliana Iotova, jurnalistă de profesie și prima femeie președinte din Bulgaria, propune continuitatea instituțională sub susținerea guvernului condus de Rumen Radev și a partidelor de stânga. Pe de altă parte, Andrey Gyurov, economist cu experiență internațională și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, susține o reformă pro-occidentală, bazându-se pe sprijinul opoziției PP-DB și pe o orientare fermă către Europa și NATO.
Campania a fost marcată de acuzații grave aduse prim-ministrului Rumen Radev, suspectat că a utilizat resursele statului pentru a o susține pe Iliana Iotova. Deși au fost depuse 135 de plângeri la Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 26 octombrie, instituția a decis, la o votare controversată pe 28 octombrie, să îl absolve pe Rumen Radev de utilizarea ilegală a resurselor guvernamentale. Legea electorală bulgară interzice strict folosirea banilor sau a aparatului de stat în campania electorală pentru un candidat.
Contextul geopolitic a transformat alegerile într-un referendum de orientare strategică, după ce drone rusești au lovit nave comerciale în apropierea apelor teritoriale bulgare. În timp ce Andrey Gyurov a solicitat reacții ferme din partea NATO, tabăra Ilianei Iotova a fost criticată de opoziție pentru o poziție considerată ambiguă față de Moscova. Tensiunile au crescut și după ce autoritățile de la Sofia au evitat să numească direct Rusia ca autor al atacurilor cu drone asupra navelor.
Președintele Bulgariei are un mandat de cinci ani și poate ocupa funcția de maximum două ori. Deși puterea executivă este exercitată de Guvern, președintele deține pârghii esențiale, precum dreptul de veto legislativ, rolul de reprezentant oficial în relațiile internaționale și conducerea forțelor armate în caz de război. De asemenea, președintele are responsabilitatea de a numi un guvern interimar în cazul în care Parlamentul nu poate forma o coaliție de guvernare.
