Bulgaria organizează duminică alegerile pentru funcția de președinte, într-un context marcat de tensiuni regionale crescute. Campania electorală a fost dominată de temele legate de războiul din Ucraina și de intensificarea atacurilor cu drone în zona Mării Negre, în apropierea granițelor țării. Aceste incidente de securitate maritimă au provocat îngrijorări majore în regiune, afectând și România, fiind raportate atacuri asupra unor nave comerciale care s-au soldat cu victime.
Printre principalii candidați se numără Iliana Iotova, jurnalistă de 62 de ani și fostă membră a Parlamentului European. Ea a ocupat funcția de președinte în ianuarie 2026, după ce Rumen Radev a decis să candideze pentru Parlament. Deși candidează ca independentă, Iotova beneficiază de susținerea partidului Bulgaria Progresistă și a Partidului Socialist. Un sondaj realizat de Market Links îi atribuie 47,3% din intențiile de vot, fiind considerată favorită în acest moment.
Principalul său adversar este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost prim-ministru interimar. Gyurov a condus țara în primele luni ale anului 2026 și este susținut de opoziția reformistă pro-occidentală. Deși în prezent este cotat cu 30,6% în sondajele recente, observatorii estimează că acesta ar putea avea cele mai mari șanse de victorie într-un eventual al doilea tur de scrutin. Rezultatul va influența direct relațiile cu partenerii occidentali.
În ceea ce privește procesul electoral, analiștii estimează că niciunul dintre cei 27 de candidați nu va câștiga din primul tur. Pentru validarea alegerilor, participarea trebuie să depășească 50% din cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Participarea este estimată la sub 40%, ceea ce ar duce la organizarea unui al doilea tur de vot, programat pentru data de 1 noiembrie. Câștigătorul va avea un mandat de cinci ani și poate ocupa funcția pentru maximum două mandate.
Funcția de președinte în Bulgaria are un caracter ceremonial, fără puteri executive directe, deoarece deciziile politice aparțin Parlamentului. Totuși, președintele deține rolul de comandant al forțelor armate, poate folosi dreptul de veto asupra legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. O victorie a Ilianei Iotova ar menține președinția în mâinile majorității de la guvernare, marcând o schimbare în istoria postcomunistă a țării prin alegerea primei femei pe această funcție.
Bulgaria menține un parcurs pro-occidental, fiind membră NATO din 2004 și membră a Uniunii Europene din 2007. Deși majoritatea partidelor din Parlament susțin această direcție, societatea rămâne împărțită din cauza legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Tensiunile de securitate din Marea Neagră, unde nave comerciale au fost vizate de drone, au amplificat discuțiile despre necesitatea păstrării stabilității regionale și a protejării rutelor maritime vitale.
