Bulgaria organizează duminică alegeri prezidențiale într-un context marcat de preocupări majore privind securitatea națională. Tensiunile au crescut după ce o serie de atacuri cu drone au vizat nave comerciale în zona economică exclusivă a țării, aducând conflictul din Ucraina mai aproape de coastele bulgare. În ultimele săptămâni, patru nave au fost lovite în această zonă, două dintre acestea scufundându-se complet, în timp ce 21 de marinari sunt considerați dispăruți.
Guvernul bulgar susține că aceste atacuri servesc intereselor Rusiei, deși autoritățile subliniază că nu dețin dovezi care să permită o atribuire oficială a responsabilității Moscovei. Premierul Rumen Radev, care este cunoscut pentru susținerea dialogului cu Rusia, a convocat ambasadoarea rusă la Sofia pe 13 octombrie. Deși funcția prezidențială are un caracter reprezentativ în sistemul parlamentar, șeful statului rămâne comandantul suprem al forțelor armate și poate respinge anumite legi.
Conform unui sondaj Market Links, președinta în exercițiu Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, este favorita scrutinului cu 47,3% din intențiile de vot. Aceasta i-a succedat lui Rumen Radev în ianuarie, după ce acesta s-a demis pentru campania electorală. Dacă va câștiga și turul al doilea, programat pe 1 noiembrie, Iliana Iotova va deveni prima femeie care ocupă funcția de președinte în Bulgaria. Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, de 50 de ani, este susținut de opoziția prooccidentală și este cotat cu 30,6%.
Campania lui Iliana Iotova s-a concentrat pe unitatea națională și pe ideea de „președintă a păcii”, criticând ajutorul militar acordat Ucrainei și susținând negocierile între Moscova și Kiev. Pe de altă parte, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale și fost prim-ministru interimar, promovează o orientare euro-atlantică fermă. Ghiurov critică politica externă a lui Rumen Radev, susținând că diplomația nu poate înlocui necesitatea alianțelor sau a descurajării.
Societatea bulgară rămâne profund divizată între o viziune conservatoare, orientată spre Est, și una occidentală, de tip liberal. Politologul Parvan Simeonov, fondatorul institutului MYARA, consideră că scrutinul pune față în față aceste două direcții strategice. În timp ce unii cetățeni, precum Alexandra Botkova, consideră că președintele nu are putere reală față de Parlament, alți experți, precum Vessela Cherneva de la ECFR, susțin că președintele simbolizează unitatea națiunii.
Instabilitatea din zona Mării Negre a afectat securitatea regională, impunând necesitatea consolidării apărării și a protejării infrastructurii energetice. Această situație de alertă este observată și de statele vecine, care urmăresc evoluția conflictelor de proximitate și impactul acestora asupra rutelor comerciale maritime și a stabilității politice în zona de la est de Europa.
