Bulgaria organizează astăzi primul tur al alegerilor prezidențiale, un scrutin care implică aproximativ 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste. Deși pe buletinele de vot figurează 27 de candidați, competiția s-a restrâns la un duel între președinta în exercițiu, Iliana Iotova, și fostul premier interimar, Andrei Ghiurov. Campania electorală a fost marcată de tensiuni geopolitice, inclusiv de impactul războiului din Ucraina și al atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Iliana Iotova, jurnalistă de 62 de ani și fost membru al Parlamentului European, candidează ca independentă, dar beneficiază de sprijinul oficial al Bulgariei Progresistă și al Partidului Socialist. Ea a ocupat funcția de președinte în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev. Dacă va câștiga, Iotova va deveni prima femeie care ocupă această funcție în Bulgaria, iar președinția va rămâne în controlul majorității de la guvernare, o situație fără precedent în istoria postcomunistă a țării.
Principalul său rival, Andrei Ghiurov, este economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, având și experiența de prim-ministru interimar în primele luni ale anului 2026. Ghiurov dispune de sprijinul opoziției reformiste proeuropene și a semnat un acord de cooperare cu Volodimir Zelenski în aprilie. Observatorii consideră că acesta are cele mai mari șanse de câștig în cazul unui al doilea tur, programat pentru data de 1 noiembrie, deoarece prezența la vot este estimată sub pragul de 40%.
Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de jumătate din voturile exprimate și să asigure prezența la urne a de peste jumătate dintre alegătorii înscriși. Având în vedere estimările privind participarea la vot, un al doilea tur pare inevitabil. În restul competiției, Kostadin Kostadinov, liderul partidului prorus Renașterea, se află pe locul trei în sondaje, cu un scor de aproximativ 10%, în timp ce Ivan Hristanov are un suport estimat la doar 1,9%.
Funcția de președinte în Bulgaria este în principal ceremonială, având rolul de simbol al unității naționale și reprezentant internațional. Deși nu deține puteri executive directe și politicile majore fiind aprobate de Parlament, șeful statului conduce forțele armate, poate veta legi și numește ambasadori sau guverne interimare. Autoritatea politică a președintelui este considerată mai mare decât pare formal, datorită alegerii directe pentru un mandat de cinci ani, cu o limită de maximum două mandate.
Contextul securității maritime în Marea Neagră a influențat puternic dezbaterile electorale, după ce nave comerciale au fost atacate cu drone în zonele economice ale României și Bulgariei. Aceste incidente au inclus scufundarea unor nave și dispariția unor persoane, generând reacții oficiale din partea guvernului bulgar. În acest climat de incertitudine, politologii subliniază importanța funcției prezidențiale ca potențială contrapondere în fața unei majorități parlamentare de necontestat.
