Refugiații din Ucraina care s-au stabilit în Polonia, Germania și Cehia se confruntă cu un val crescut de agresiuni și ostilitate. O investigație realizată de jurnaliștii de la The Kyiv Independent relevă faptul că aceste atacuri, care variază de la insulte în transportul public până la violențe fizice, sunt susținute de campanii de mesaje pe rețelele sociale. Aceste narațiuni sunt preluate și amplificate activ de către politicieni influenți din aceste trei state europene.
În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) utilizează retorica antiucraineană pentru a câștiga popularitate. Alice Weidel, copreședinta partidului, a cerut oprirea ajutorului și a armelor pentru Ucraina, în timp ce Tino Chrupalla a susținut eronat că 700.000 de ucraineni primesc ajutor social fără a munci. Statisticile oficiale și organizațiile de fact-checking au infirmat aceste afirmații, subliniind că o parte semnificativă din acești beneficiari sunt copii sau persoane care nu pot munci.
Situația este similară în Cehia, unde politicii precum Andrej Babiš au susținut că refugiații reprezintă o povară pentru bugetul de stat. Partidul Libertate și Democrație Directă (SPD), condus de Tomio Okamura, promovează un discurs dur, criticând capacitatea de integrare a refugiaților. Okamura a ajuns președintele Camerei inferioare a parlamentului, după o campanie marcată de sloganuri antiucrainene și de îndepărtarea drapelului Ucrainei de pe clădirea parlamentului în noiembrie 2025.
În Polonia, discursul instigator la ură este alimentat de formațiuni de extremă dreaptă, precum Confederația Coroanei Poloneze, condusă de Grzegorz Braun. Acesta a promovat sloganul „Opriți ucrainizarea Poloniei!”, o afirmație considerată absurdă de către experți având în vedere numărul refugiaților raportat la populația totală. De asemenea, Karol Nawrocki, câștigătorul campaniei prezidențiale din 2025, a utilizat mesaje care sugerează că cetățenii polonezi trebuie să aibă prioritate în școli și clinici în detrimentul ucrainenilor.
Violența este susținută de datele statistice, un studiu PAQ Research indicând că 57% dintre ucrainenii din Cehia au fost victime ale abuzurilor verbale, iar 5% au suferit agresiuni fizice. Aceasta reprezintă aproximativ 216.000 de persoane victime de abuzuri verbale și 19.000 de victime ale violenței fizice în Cehia. Experiențele individuale, precum atacul asupra Katerina Lebed în Praga sau insulturile primite de Oleksandra Iwaniuk în Varșovia, confirmă realitatea acestor cifre raportate la comunitățile de refugiați.
Evoluția acestor tensiuni are loc într-un context geopolitic tensionat, în care stabilitatea regională este monitorizată constant de actorii internaționali. În timp ce anumite discuții diplomatice se concentrează pe alianțe între Uniunea Europeană și Canada sau pe relațiile cu Washingtonul, în Europa Centrală, intensificarea discursului instigator la ură coincide frecvent cu perioadele electorale, fiind utilizată ca un instrument politic pentru mobilizarea electoratului prin exploatarea fricii.
