Canada explorează o schimbare strategică de proporții, vizând o aliniere profundă la structura Uniunii Europene. În urma prăbușirii negocierilor comerciale cu Statele Unite și a unui război comercial bilateral fără precedent, prim-ministrul Mark Carney a inițiat procesul de transformare a țării. Obiectivul este trecerea de la o identitate strict nord-americană la una transatlantică, prin discuții private cu liderii europeni pentru a crea un nou model de integrare.
Pentru a diminua impactul divorțului economic de Washington, Canada propune statutul de „Membru Asociat al Uniunii Europene”. Deși regulile de aderare ale UE sunt recunoscute pentru rigiditatea lor, oficialii de la Bruxelles ar fi deschiși către o formulă flexibilă. Această strategie este susținută de un cerc de consilieri informali și diplomați, procesul fiind gestionat cu o discreție sporită, conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal.
Integrarea vizează domenii critice precum energia, inteligența artificială, mineralele pentru baterii și semiconductorii, dar și sectorul de apărare. Planul include și interconectarea rețelelor de cercetare științifică, construirea de noduri de date și sateliți independenți de giganții tehnologici americani. De asemenea, se discută eliminarea vizelor de muncă și de reședință pentru cetățenii canadieni, precum și includerea acestora în programele de schimb studențesc de tip Erasmus.
Pe plan energetic și de infrastructură, proiectul presupune instalarea de cabluri submarine peste Atlantic și redirecționarea resurselor către Europa. Canada dorește să utilizeze și spărgătoarele de gheață pentru transportul îngrășămintelor pe Ruta de Nord-Vest. Un pas concret a fost finalizarea achiziției de submarine germane în valoare de 25 de miliarde de dolari, un acord formalizat în cadrul summitului NATO, marcând o apropiere militară de Europa.
Proiectul se confruntă cu obstacole semnificative, deoarece două treimi din exporturile canadiene sunt direcționate încă către SUA. În plus, economia UE crește de două ori mai lent decât cea americană, ceea ce complică înlocuirea pieței de pe nord. Există și temeri politice privind cedarea suveranității către reglementările europene, fenomen care ar putea genera tensiuni în provinciile Alberta și Quebec, precum și rezistența unor state UE care nu au ratificat acordul CETA.
Această reorientare geopolitică intervine într-un context de schimbări majore în relațiile de putere globale. În timp ce lideri precum Alexander Stubb sugerează că Canada ar putea deveni al 28-lea stat al Uniunii Europene în loc de al 51-lea al SUA, realitatea economică rămâne complexă. Dependența de tehnologia și armamentul american este o problemă centrală, de aceea unii oficiali au început deja să renunțe la utilizarea platformelor digitale precum Gmail sau WhatsApp.
