Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în unanimitate, că Ungaria a încălcat libertatea de exprimare a organizațiilor Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország. Această hotărâre, pronunțată la 3 noiembrie, vizează măsurile luate împotriva campaniei acestor entități, care au solicitat votul nul în cadrul referendumului organizat în aprilie 2022. Judecătorii au stabilit că legea electorală din Ungaria nu a oferit un temei suficient de clar și previzibil pentru a justifica sancționarea unui astfel de îndemn public.
Conflictul a luat însăntuirea în urma referendumului din 3 aprilie 2022, când întrebările vizau orientarea sexuală, tranziția de gen și protecția minorilor. Organizațiile Háttér Társaság și Amnesty International Magyarország au considerat că întrebările formulate sunt discriminatorii și înșelătoare, motiv pentru care au promovat votul nul. Acestea au utilizat rețelele sociale și site-ul ervenytelenul.hu pentru a explica cetățenilor modul de completare a buletinului de vot în scopul exprimării unei opoziții prin votul nul.
Comisia Electorală Națională a considerat campania celor două organizații ca fiind contrară scopului referendumului, deși dreptul la votul nul era permis legal. În urma acestei interpretări, Háttér Társaság a fost sancționată cu o amendă de trei milioane de forinți, echivalentul a aproximativ 7.400 de euro. În cazul Amnesty International Magyarország, o amendă separată fusese deja anulată de Kúria, însă procesul de sancționare a evidențiat lipsa unor norme care să interzică explicit îndemnul la votul nul.
CEDO a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție, subliniind că autoritățile nu puteau anticipa consecințele juridice ale mesajelor transmise de ONG-uri. Curtea a menționat că cadrul legal aplicat nu oferea garanții suficiente împotriva arbitrariului, deoarece nu exista o interdicție expresă asupra acestui tip de campanie. Judecătorii au evidențiat rolul esențial pe care îl au organizațiile non-guvernamentale în supravegherea vieții publice și în menținerea proceselor democratice.
Ca urmare a deciziei, Háttér Társaság va primi 7.400 de euro pentru prejudiciul material suferit. În plus, fiecare dintre cele două organizații va fi indemnizată cu 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.000 de euro pentru cheltuieli. Plata acestor sume trebuie efectuată în termen de trei luni de la momentul în care hotărârea devine definitivă, fiind prevăzute dobânzi de întârziere în cazul neplății.
Referitor la validitatea referendumului din 2022, datele arată că aproximativ 1,7 milioane de alegători au depus buletine nule, ceea ce a reprezentat circa 30% din totalul voturilor exprimate. Totuși, nicio dintre cele patru întrebări nu a îndeplinit condiția de validitate, care impune ca majoritatea tuturor alegătorilor înregistrați să exprime un vot valid. Această situație a demonstrat impactul semnificativ al votului nul în contextul procesului electoral ungar.
Plângerea separată privind dreptul la un proces echitabil a fost declarată de Curtea de la Strasbourg ca fiind inadmisibilă. Hotărârea nu se pronunță asupra conținutului politic al întrebărilor de la referendum și nu stabilește o regulă universală pentru toate campaniile pro-vot nul. Decizia se concentrează strict pe aspectul procedural și pe necesitatea ca orice restricție asupra libertății de exprimare să fie prevăzută de o lege precisă.
