Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat, în cadrul unei audieri desfășurate la Strasbourg, cazul a zece copii ucraineni din Crimeea. Aceștia sunt acuzați că au primit forțat cetățenia rusă și au fost propuși pentru procese de adopție fără consimțământ. Reprezentanții organizației care îi susține nu cunosc locația actuală a minorilor, iar procedura juridică urmărește să clarifice dacă aceștia au fost integrați în sisteme de plasament rusești.
Cei zece copii, născuți între anii 2009 și 2013, se aflau în grija statului ucrainean și locuiau în instituții din Crimeea în anul 2014. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului susține că Rusia a refuzat transferul acestora către autoritățile ucrainiene, în ciuda solicitărilor repetate. Organizația afirmă că autoritățile ruse au impus cetățenia rusă minorilor, care aveau atunci între un an și cinci ani, în momentul în care controlul asupra regiunii a fost preluat.
Plângerea depusă de Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturi Omului invocă încălcarea prevederilor Convenției europene a drepturilor omului. Sub aspectul articolului 5, se contestă menținerea copiilor în instituții și ascunderea locației acestora, situație calificată drept dispariție forțată. Totodată, prin invocarea articolului 8, se susține că schimbarea arbitrară a cetățeniei și apariția numelor pe site-uri de adopție au afectat identitatea socială a copiilor ca cetățeni ucraineni.
Reprezentanții au semnalat că numele și fotografiile copiilor au apărut pe pagini rusești dedicate adopțiilor, însă disparția ulterioară a acestor date sugerează că procesele de adopție ar fi putut fi finalizate. Curtea trebuie să stabilească dacă Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului are dreptul de a acționa în numele minorilor, având în vedere că nu are contact direct cu aceștia. Judecătorii vor analiza dacă este respectat articolul 34 din Convenție.
Audierea a avut loc fără participarea guvernului rus, care nu a depus observații și nu a fost reprezentat la Strasbourg. Camera a decis că desfășurarea procedurii în aceste condiții este compatibilă cu buna administrare a justiției. În acest proces au intervenit ca terți atât guvernul ucrainean, cât și alte organizații. Decizia finală a Curții va fi pronunțată ulterior, după ce vor fi analizate toate probele privind localizarea și statutul juridic al copiilor.
Procedura juridică a fost marcată de o limită temporală importantă, deoarece Rusia a încetat să fie parte la Convenția europeană a drepturilor omului la 16 septembrie 2022. Din acest motiv, în februarie 2023, Curtea a respins o cerere de măsuri urgente, motivând că evenimentele vizate erau posterioare datei de retragere a Rusiei. Totuși, această decizie nu afectează examinarea fondului cauzei sau admisibilitatea cererii actuale.
