Capacitatea totală de producție a centralei nucleare Kozlodui a fost redusă din nou ca urmare a scăderii continue a nivelului de apă al Dunării. Această decizie administrativă vizează ambele unități de funcționare ale complexului energetic, marcând o schimbare în modul de operare al instalației. Ministerul Energiei din Bulgaria a confirmat că reducerea capacității totale a centralei se ridică la aproximativ 180 de megawați, conform informațiilor furnizate de tribuna.bg.
Această măsură de limitare a puterii este aplicată pentru prima dată asupra Unității 6, care anterior funcționa conform programului stabilit. În perioada 21 august, puterea Unității 5 fusese deja redusă cu aproximativ 120 de megawați, eveniment considerat istoric pentru centrală. Aceasta a fost prima dată în cei 52 de ani de funcționare ai complexului în care condițiile hidrologice extreme au impus o astfel de intervenție asupra unei unități de producție.
Situația a evoluat dinamic în ultimele săptămâni, după ce pe 31 august a început o creștere treptată a puterii Unității 5. Totuși, pe 14 septembrie, această unitate a fost din nou limitată cu aproximativ 60 de megawați din cauza debitului scăzut al râului. În acel moment, Unitatea 6 nu era afectată, dar previziunile actuale indică o scădere continuă a debitului Dunării, ceea ce ar putea impune noi măsuri conform procedurilor de siguranță.
Ministrul Energiei, Iva Petrova, a explicat că reducerea capacității este o măsură preventivă necesară în contextul actual. Deși se anticipa o creștere constantă a nivelului Dunării după mijlocul lunii septembrie, realitatea hidrologică a indicat niveluri sub pragurile critice. Iva Petrova a subliniat că situația a necesitat reducerea puterii unităților și o evaluare mai atentă a stării sistemului, coordonată cu Operatorul Sistemului Electric.
Pentru a gestiona criza, autoritățile au explorat soluții tehnice de principiu pentru menținerea nivelului apei sau utilizarea altor rezervoare. Un raport al CNE Kozlodui a indicat patru măsuri posibile pentru combaterea acestui deficit de apă. Totuși, Iva Petrova a precizat că majoritatea acestor decizii au un orizont de implementare pe termen mediu și nu pot fi aplicate imediat, având în vedere nivelurile extrem de scăzute în prezent.
Evoluția nivelului apelor din bazinul Dunării este un factor critic pentru funcționarea reactoarelor nucleare, care utilizează apa râului pentru răcire. Scăderile de debit pot afecta direct stabilitatea energetică regională și capacitatea de producție la scară largă. În astfeltoase contexte de penurie de apă, operatorii de sistem trebuie să monitorizeze constant parametrii hidrologici pentru a evita compromiterea integrității tehnice a unităților de producție.
