Cetățenii ruși care au părăsit țara pentru a evita represiunea regimului lui Putin și războiul din Ucraina se confruntă cu riscul de a fi deportați de către statele occidentale în care au căutat protecție. În Statele Unite și în Europa, numărul deportărilor este în continuă creștere, în timp ce probabilitatea de a obține azil politic scade semnificativ. Unii dintre cei expulsați ajung în Rusia în condiții de arestare, condamnări la închisoare sau trimitere directă pe frontul de război.
În Statele Unite, numărul cetățenilor ruși expulzați a cunoscut o creștere masivă, trecând de la 222 de persoane în anul 2023 la peste 1.200 în anul 2025. Această evoluție are loc pe fondul intensificării deportărilor în al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Un caz marcat este cel al lui Leonid Melekhin, un activist anti-război care, după ce a fost deportat din SUA, a fost condamnat la șase ani de închisoare în Rusia pentru „justificarea terorismului”.
Germania a urmat o tendință similară, intensificându-și procesul de deportare a cetățenilor ruși. Conform datelor guvernamentale, numărul celor trimiși înapoi a crescut de la șapte persoane în 2023 la peste 110 în anul 2025. De asemenea, proporția deciziilor favorabile pentru azil în Germania a scăzut drastic, de la 29% în 2023 la doar 6,8% în primele 11 luni ale anului 2025, în condiții în care Berlinul a suspendat programul de vize umanitare.
La nivelul Uniunii Europene, rata solicitanților ruși care primesc protecție a scăzut de la 23% în 2024 la aproximativ 17% în primele nouă luni ale anului 2025. Autoritățile europene susțin că protecția este acordată doar în cazul unei temeri reale și bine întemeiate de persecuție. Totuși, activiștii precum Anastasia Burakova, fondatoare a organizației Kovcheg, explică faptul că guvernele occidentale limitează programele umanitare ca răspuns la presiunile politice și la creșterea sprijinului pentru partidele populiste de dreapta.
Situația este critică și pentru cei care au solicitat refugiu în Finlanda, precum activiștii Mihail și Dașa. Serviciul finlandez pentru imigrație le-a respins de cinci ori cererea de azil, considerând că nu există motive rezonabile pentru a crede că aceștia vor fi expuși unor încălcări grave ale drepturilor omului. Amnesty International avertizează că aceștia se confruntă cu un risc real de detenție, urmărire penală și tortură în cazul în care vor fi trimiși înapoi în Rusia.
Contextul geopolitic actual este marcat de o presiune extremă asupra drepturilor omului în Rusia, unde numărul deținuților politici a crescut de la 803 la 1.265 în cursul anului 2025. Această evoluție reflectă nivelul de represiune fără precedent raportat de organizația Memorial. În acest climat, tot mai mulți cetățeni ruși caută să părăsească țara din teama unei noi mobilizări militare, însă drumul către siguranță în Occident devine tot mai dificil.
