China a intensificat eforturile de colectare a taxelor de la marile companii și de la cetățenii cu venituri foarte mari, într-un moment în care finanțele administrațiilor locale sunt tot mai fragile. Autoritățile fiscale au modificat regulile privind trusturile offshore și au lansat campanii ample pentru recuperarea taxelor restante. Această strategie vizează și averile de peste 1,7 trilioane de dolari deținute de cetățenii chinezi doar în Hong Kong, într-o încercare de a crește veniturile statului.
Pentru a implementa aceste măsuri, au fost create echipe speciale de inspectori fiscali și oficiali locali, care au rolul de a identifica și impozita persoanele foarte bogate. Unele dintre aceste unități ar fi fost constituite pentru a se ocupa de un singur miliardar, formând o contrapondere pentru armata de avocați și consultanți utilizați de aceștia. Aceste echipe reunesc inspectori și reprezentanți ai autorităților de reglementare pentru a verifica meticulos activele deținute de elitele economice.
Cei mai bogați chinezi se confruntă cu termene limită strânse, având până la sfârșitul lunii octombrie posibilitatea de a achita taxele aferente trusturilor offshore fără costuri suplimentare. Această situație a generat îngrijorări, determinând unii indivizi să încerce obținerea pașapoartelor străine sau vânzarea de acțiuni. De exemplu, Shu Ping, cofondatoarea Haidilao International Holding, ar fi vândut acțiuni în valoare de aproximativ 350 de milioane de dolari după ce familia sa a primit o factură fiscală neașteptată.
În unele cazuri, contribuabilii primesc sume precise de taxe, însă în alte situații mesajele sunt vagi, cerându-se persoanelor să estimeze singure datoriile. Această lipsă de claritate creează tensiuni, deoarece mulți nu știu dacă pierderile din anumite ani pot compensa profiturile sau dacă plata unei sume forfetare este acceptată. Unii oameni de afaceri încearcă chiar să negocieze direct cu inspectorii sau să utilizeze rivalitatea dintre administrațiile locale pentru a reduce sumele solicitate.
Presiunea fiscală este accentuată de necesitatea Beijingului de a finanța proiecte masive, precum construirea de centre de date pentru inteligența artificială, estimate la 300 de miliarde de dolari în următorii cinci ani. În același timp, veniturile din sectorul imobiliar, care anterior generau peste 1,1 trilioane de dolari anual pentru administrațiile locale, au scăzut drastic. Această criză a forțat guvernul să își îndrepte atenția către averile private pentru a acoperi deficitul bugetar.
Datele oficiale indică faptul că guvernul central și administrațiile locale din China au cheltuit anul trecut cu aproximativ 1,9 trilioane de dolari mai mult decât au încasat. Această disparitate financiară reflectă dificultățile economice cu care se confruntă statul, necesitând noi surse de venituri. În contextul acestui deficit, autoritățile explorează toate canalele posibile, de la modificarea legilor la intensificarea controalelor asupra tranzacțiilor financiare internaționale ale cetățenilor chinezi.
