China își intensifică strategia de a face fabricile sale indispensabile la nivel mondial, implementând măsuri de control asupra exporturilor de tehnologii critice. Beijingul urmărește să exercite un control strict asupra produselor care părăsesc laboratoarele și fabricile chineze către destinații străine. Această mișcare vizează sectoare precum energia solară, producția de medicamente și inteligența artificială, încercând să creeze pârghii de influență în fața presiunilor economice exercitate de Occident.
O parte din noile reglementări vizează utilaje masive pentru săpat tuneluri, cunoscute sub denumirea de „cârtițe”. Aceste mașini, produse în mare parte în China, sunt utilizate de India pentru a îmbunătăți capacitatea de deplasare a trupelor în regiunea Himalaya, în zona disputată cu China. Începând de luna viitoare, Beijingul ar putea controla direct dacă India va mai putea achiziționa astfel de echipamente esențiale pentru infrastructura sa de apărare.
În ultima lună, autoritățile chineze au luat măsuri pentru a reglementa exportul unor zeci de tehnologii, inclusiv drone, modele și agenți de inteligență artificială. De asemenea, sunt vizate anumite procese utilizate în dezvoltarea medicamentelor avansate și în fabricarea panourilor solare. Această strategie ar putea îngreuna eforturile companiilor din Statele Unite și din alte regiuni de a construi fabrici de echipamente solare care să poată concura cu producătorii chinezi.
Beijingul susține că aceste restricții sunt necesare pentru a proteja interesele comerciale și pentru a contracara amenințări la adresa securității naționale. Expertul Sun Chenghao de la Universitatea Tsinghua explică faptul că China analizează sistematic cine ar trebui să cumpere anumite tehnologii și care va fi utilizarea lor finală. Riscurile ca inteligența artificială să fie folosită în atacuri cibernetice sau utilajele de dragare să fie folosite de armate străine sunt argumente menționate de autorități.
Strategia de control asupra pământurilor rare a fost utilizată anterior pentru a pune presiune pe Washington, în timpul războiului comercial cu administrația Trump. Această mișcare a forțat Statele Unite să accepte un armistițiu, însă acum guvernele din SUA, Europa și Japonia depun eforturi pentru a reduce dependența de China. Aceste țări încearcă să își redobândească capacitatea de a produce substanțe active pentru medicamente și minerale esențiale pentru tehnologii avansate.
Această escaladare a tensiunilor economice reflectă o viziune asupra unei lupte pe termen lung între China și Occident. În timp ce Beijingul vede aceste măsuri ca pe o necesitate pentru supraviețuire și protecția industriei naționale, unii analiști avertizează că o alocare ineficientă a resurselor către tehnologie poate încetini creșterea economică. Dacă incertitudinea comercială crește, clienții internaționali ar putea începe să caute alternative la furnizorii chinezi pentru a evita riscurile geopolitice.
