Discuțiile privind viitoarea conducere a Ucrainei au căpătat un nou impuls după afirmațiile lui Trump, conform cărora este timpul ca țara să aibă un nou președinte. În urma acestor declarații, patru nume au ieșit în evidență în analiza publicată de Newsweek, fiind considerate potențiali candidați. Această dezbatere politică apare într-un moment de presiune crescută asupra actualului lider de la Kiev, în contextul incertitudinilor legate de viitorul administrației ucrainene.
Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și actual ambasador la Londra, este prezentat ca unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Zelenski. Un sondaj realizat de Rating Group îl plasează pe Zalujnîi în prima poziție într-un scenariu electoral ipotetic, cu o cotă de încredere de 64%, față de 53% pentru președinte. Deși peste o cincime dintre respondenți l-ar susține pe fostul comandant al armatei, acesta nu a confirmat încă intenția de a candida.
Alte figuri menționate în calculele politice sunt Kirilo Budanov și Mihailo Fedorov. Budanov, o figură cunoscută în timpul războiului, beneficiază de încrederea a aproximativ 53% dintre ucraineni, deși doar 6,7% l-ar vota în primul tur. Mihailo Fedorov, fost vicepremier și ministru al Apărării, are o cotă de încredere de 38%, iar 7,6% dintre cei intervievați l-ar vota într-un prim tur de alegeri, conform datelor citate de Newsweek.
Ultimul nume care apare în această listă de potențiali succesi evenți este Petro Poroșenko, fost președinte între 2014 și 2019. În prezent deputat al opoziției, acesta rămâne o voce importantă împotriva puterii actuale, după ce a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelenski. Deși numele său este menționat în calcule, organizarea unui scrutin rămâne un subiect complex din cauza reglementărilor legale în vigoare în țară.
În prezent, legislația ucraineană nu permite organizarea alegerilor din cauza legii marțiale instituite după invazia rusă din februarie 2022. Autoritățile de la Kiev invocă dificultățile majore de securitate pentru a justifica amânarea scrutinului. Zelenski a menționat însă că alegerile ar putea avea loc dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului pentru o perioadă de 60 de zile, însă 71% dintre cetățeni se opun organizării votului în condițiile actuale.
Contextul politică din Ucraina este marcat de o tensiune constantă între necesitatea de a menține stabilitatea în timpul conflictului și presiunile pentru schimbarea leadership-ului. În timp ce o majoritate a respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat, dorința de schimbare nu se traduce neapărat printr-o susținere pentru organizarea unor alegeri în timpul războiului, având în vedere riscurile de securitate.
