Comitetul Nobel din Norvegia se pregătește pentru anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace din 2026, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice majore. Deși Donald Trump a fost propus de lideri din Cambodgia, Israel și Pakistan, experții consideră că șansele sale de câștig sunt extrem de reduse. Această evaluare vine în contextul conflictului activ pe care președintele SUA îl poartă cu Iranul, un factor care ar putea limita recunoașterea sa ca lider pentru pace.
Influența lui Donald Trump asupra procesului de selecție rămâne un subiect de discuție intensă, după evenimentele neobișnuite de anul trecut. Maria Corina Machado, laureată a distincției în Venezuela, i-a oferit lui Trump medalia de aur a Premiului Nobel, un gest care a surprins comunitatea internațională. Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), susține că comitetul va analiza dacă acordarea premiului unei anumite persoane ar putea expune acea persoană la presiuni din partea lui Donald Trump.
Printre potențialii câștigători care ar putea reprezenta o alternativă sau o sfidare a poziției lui Trump se numără Papa Leon al XIV-lea și Curtea Penală Internațională. Papa Leon al XIV-lea este considerat un lider de opinie important, având o activitate umanitară și pledoarii pentru dialog. De asemenea, Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, este menționată în discuții, deși a fost criticată de SUA și Israel pentru poziția sa privind conflictul din Gaza.
O altă direcție de analiză vizează alegerea unor entități care promovează cooperarea globală sau ajutorul umanitar în zonele de conflict. Stația Spațială Internațională este menționată de agenția AP ca un candidat cu o dimensiune „galactică”, simbolizând multilateralismul într-o epocă de retragere în interese naționale. De asemenea, organizația „Save the Children” și rețeaua de grupuri comunitare din Sudan, numită „Camerele de intervenție de urgență”, sunt incluse în lista de posibili laureați care ar putea fi onorați pentru eforturile lor umanitare.
Comitetul ar putea opta și pentru o poziție fermă în apărarea dreptului internațional, onorând instituții precum Curtea Internațională de Justiție. Această mișcare ar putea fi un răspuns la provocările lansate de Donald Trump la adresa ordinii internaționale. Istoricul Oeivind Stenersen afirmă că, în situația actuală, se impune acordarea unui premiu care să susțină democrația liberă și drepturile omului, contracarând tendințele de erodare a normelor globale de securitate.
Procesul de selecție pentru Premiul Nobel pentru Pace este unul complex, fiind înregistrate 287 de candidaturi pentru această ediție. Din acest total, puțin peste un sfert reprezintă organizații. Deși numele nominalizaților sunt păstrate sub secret pentru 50 de ani, experții monitorizează constant evoluțiile din zonele de război precum Ucraina, Sudan sau Orientul Mijlociu, care influențează direct prioritățile comitetului de selecție în acordarea distincției.
