Claudiu Năsui, care conduce Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova de la 28 august 2026, a declarat că obiectivul său principal este implementarea unor schimbări economice esențiale. Acesta susține că la Chișinău există o presiune mult mai mare pentru reformare comparativ cu Bucureștiul. Conform ministrului, în timp ce România dispune de un „plan B” și de mecanisme de siguranță oferite de Uniunea Europeană, Republica Moldova nu își permite să amâne procesele de modernizare.
Unul dintre prioritățile majore ale mandatului său este restructurarea companiilor de stat, pe care Năsui le consideră ineficiente în mod general. El propune deschiderea acestora către capitalul privat și listarea unor entități pe bursa de valori, o abordare care urmează viziunii sale economice de lungă durată. Ministrul subliniază că întreprinderile de stat nu au, în prezent, stimulentele sau motivația corectă pentru a urmări profitul și gestionarea pierderilor într-un mod optim.
Datele Agenției Proprietății Publice din Moldova arată că, în 2025, cele 75 de entități de stat analizate au generat venituri de 68,5 miliarde de lei moldovenești. Din acest total, 57 de companii au fost profitabile, însă există și cazuri de pierderi, precum Calea Ferată din Moldova, care a raportat o pierdere netă de aproape 90 de milioane de lei moldovenești. Năsui vrea ca toate companiile de stat să fie restructurate pentru a asigura o disciplină de piață.
Pe lângă reforma companiilor, Claudiu Năsui pune accent pe debirocratizarea și dereglementarea economiei pentru a reduce rolul statului în alocarea resurselor. El menționează că, spre deosebire de România, unde guvernele pot utiliza ordonanțele de urgență pentru a schimba rapid legislația, în Republica Moldova modificările trebuie trecute prin Parlament. Această procedură este descrisă de ministru ca fiind normalitatea europeană, dar impune o viziune de ansamblu asupra politicilor publice.
Ministrul urmărește ca Republica Moldova să absoarbă integral pachetul de sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2027. Din această sumă, aproximativ 400 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, restul fiind împrumuturi. Năsui estimează că va atinge o rată de absorbție de 100%, considerând că procesul de implementare a celor 56 de reforme prevăzute este în desfășurare și respectă planul stabilit.
În contextul instabilității geopolitice din regiune, Năsui recunoaște că proximitatea față de războiul din Ucraina reprezintă un dezavantaj pentru atragerea investițiilor. Totuși, el afirmă că autoritățile pot compensa riscurile prin crearea unui mediu de afaceri predictibil și prin reducerea birocrației. Pentru ministru, cel mai mare risc economic pentru Moldova nu este factorul extern, ci eșecul de a implementa reformele interne pe care guvernul le poate controla direct.
