Un bărbat a fost condamnat la închisoare penală pe viață pentru asasinarea fostei deputate ucrainene Irina Farion, a comunicat Parchetul general ucrainean joi. Decizia tribunalului vine după un proces în care autoritățile au urmărit responsabilitatea directă a atacatorului pentru moartea fostei personalități politice. Informația a fost difuzată inițial de agenția de știri France Presse și a fost preluată ulterior de agenția Agerpres.
Victima, Irina Farion, în vârstă de 60 de ani, a fost împușcată mortal pe 19 iulie 2024, în orașul Liov, situat în partea de vest a Ucrainei. Aceasta era cunoscută pentru pozițiile sale politice radicale, fiind o apărătoare virulentă a limbii ucrainene în detrimentul celei ruse. În perioada 2012 – 2014, Irina Farion a ocupat funcția de deputată, fiind reprezentantul formațiunii naționaliste Svoboda în Parlament.
În cadrul procesului, reprezentanții acuzării au prezentat argumente care au legat crima de motive de intoleranță națională. Parchetul a susținut că atacatorul a comis fapta din cauza modului în care Irina Farion își exercita datoria civică. Acuzatorul a demonstrat că actul de violență a fost motivat de ideologia bărbatului, care a aderat la tezele privind o pretinsă discriminare națională împotriva cetățenilor rusofoni din Ucraina.
Atacatorul, care este originar din orașul Dnipro, a fost trimis în claustrarea pe viață după ce instanța a validat probele prezentate de procurori. Irina Farion era o personalitate mediatică extrem de controversată în Ucraina, fiind admirată de o parte a populației pentru patriotismul său, dar și criticată dur de alții. Această polarizare socială a marcat întreaga sa carieră publică și viața de după funcția de parlamentar.
Ultimul an al vieții sale a fost marcat de polemici intense, în special după un interviu televizat din noiembrie 2023. Atunci, Irina Farion a declarat că nu poate considera ucraineni soldații din cadrul batalionului Azov care continuau să utilizeze limba rusă. Această declarație a provocat proteste ale studenților, ceea ce a dus la concedierea sa de la Universitatea din Liov, decizie care a fost ulterior anulată de un tribunal.
Evenimentul asasinării sale a avut loc într-un context de tensiuni identitare și lingvistice persistente în Ucraina. Discursurile despre protejarea limbii de stat în fața influenței rusești au generat frecvent controverse în spațiul public. Această situație a transformat poziția politică a fostei deputate într-un punct de conflict social, culminând cu evenimentul tragic de la Liov care a dus la condamnarea finală a atacatorului.
