Navigarea prin Strâmtoarea Ormuz a devenit o misiune extrem de periculoasă pentru căpitanul și echipajele petrolierelor, care traversează zona noaptea cu luminile stinse și fără utilizarea telefoanelor mobile. În ciuda supravegherii armatei americane, șansa ca o navă să fie lovită în timpul trecerii este estimată la aproximativ unu la 20. Navele folosesc un singur radar funcțional și se orientează după faruri sau repere de pe coastă pentru a trece prin acest punct critic de tranzit.
Un căpitan de petrolier din Filipine, care a solicitat anonimatul din motive comerciale, a descris procedurile de siguranță utilizate pentru a masca poziția navelor. Pentru a evita detectarea, echipajele opresc transponderele AIS, sistemele care transmit locația, iar punțile principale sunt baricadate cu saci de nisip pentru protecție împotriva dronelor și rachetelor. În timpul acestor operațiuni sensibile, sistemele de stingere a incendiilor rămân active, iar echipajele raportează poziția către Marina SUA la fiecare 30 de minute.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) coordonează cu armatorii rute protejate și puncte de trecere specifice pentru a evita minele iraniene, asigurând totodată un survol constant de avioane și elicoptere militare. Totuși, pericolul rămâne iminent, așa cum a relatat căpitanul care a asistat la o explozie provocată de o navă de atac în fața petrolierului său de 300 de metri. Deși navă a fost atacată, nu s-au înregistrat pagube sau victime, însă experiența este descrisă drept o serie de situații la limită.
Impactul conflictului asupra personalului maritim este grav, Organizația Maritime Internațională (OMI) raportând că 24 de marinari și-au pierdut viața în atacurile din regiune de la începutul războiului. Pentru a încuraja marinarii, în special pe cei din țări precum Filipine sau India, armatorii oferă salarii de câteva ori mai mari decât cele obișnuite. Un proprietar de nave a oferit chiar și șase luni de salariu suplimentar pentru a compensa riscurile asumate de echipajele care formează o parte importantă din transportul global.
Traficul prin strâmtoare include nu doar petrol, ci și gaze naturale lichefiate (GNL), cel puțin opt nave de acest tip traversând zona în ultimele două săptămâni sub asigurări de securitate din partea SUA. Băncile JPMorgan Chase și Goldman Sachs estimează că fluxurile de țiței din Orientul Mijlociu revin spre nivelurile de dinainte de război, volumul zilnic de petrol brut care pleacă din Golf fiind evaluat la aproximativ 17,5 milioane de barili.
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman, rămâne cea mai importantă rută de tranzit pentru marii producători de energie din regiune. Orice perturbare a traficului prin această zonă strategică are un impact direct asupra prețurilor internaționale ale energiei. În ciuda îngrijorărilor familiei, marinarilor care operează în aceste condiții de risc extrem, misiunea continuă pentru a menține fluxurile globale de aprovizionare.
