Costurile nete cu dobânzile aferente datoriei guvernului SUA au atins un nivel record în anul fiscal 2026, ajungând la 1,05 trilioane de dolari. Această sumă reprezintă o creștere de peste 8% față de cele 970 de miliarde de dolari raportate în anul fiscal 2025, conform datelor publicate de Departamentul Trezoreriei. Această evoluție ridică riscul unei acumulări în cascadă a împrumuturilor, făcând țara mai vulnerabilă la eventuale șocuri economice.
Creșterea masivă este alimentată de volumul uriaș al datoriei și de nivelul ridicat al ratelor de dobândă. Indicatorul principal al datoriei depășește pragul de 32 de trilioane de dolari, o valoare cu aproximativ 10 trilioane de dolari mai mare decât cea de acum cinci ani. În același timp, rata medie plătită de guvern pentru titlurile de Trezorerie tranzacționabile a ajuns la 3,52% la sfârșitul lunii septembrie, de peste două ori mai mare decât nivelul de 1,47% de acum cinci ani.
Organizația de cercetare Peter G. Peterson Foundation estimează că aceste costuri vor ajunge la 3,2% din produsul intern brut, depășind astfel precedentul record din 1991. Deși situația este tensionată, experții precum Gennadiy Goldberg de la TD Securities susțin că o apocalipsă fiscală nu este iminentă, deoarece rata nominală de creștere a PIB-ului a fost de 6,3% în trimestrul al doilea. Această creștere economică ajută la menținerea controlului asupra temerilor mai serioase.
Totuși, Phillip Swagel, directorul Congressional Budget Office, avertizează că deteriorarea dinamicii fiscale face Statele Unite tot mai vulnerabile. El a explicat faptul că un șoc negativ, combinat cu creșterea ratelor, poate produce un „efect de turbo” care se transmite în deficit și datorie. Instituția pe care o conduce estimează că raportul datorie/PIB va depăși nivelul record de 106% în anul 2030, indicând o presiune fiscală pe termen lung.
Plățile pentru dobânzi au urcat rapid în ierarhia cheltuielilor federale, ocupând acum una dintre primele trei poziții. Acestea sunt depășite doar de programele Social Security și Medicare, destinate vârstnicilor, care au costuri în creștere constantă. După aceste două categorii, următoarele cheltuieli majore sunt reprezentate de Departamentul Apărării și Medicaid, ceea ce subliniază complexitatea gestionării bugetului federal în contextul ratelor de dobândă ridicate.
Istoricul indică faptul că astfel de niveluri ale costurilor cu dobânzile au precedat măsuri fiscale drastice. În anii '90, președinții George H.W. Bush și Bill Clinton au optat pentru majorări de taxe pentru a răspunde problemelor bugetare. În prezent, oficialii administrației Trump par să mizzeze pe boom-ul inteligenței artificiale ca pe un motor de creștere economică care să reducă raportul datorie/PIB, deși experții rămân sceptici în privința eficienței acestui mecanism.
