Polonia traversează o perioadă de intensă instabilitate politică, centrul conflictului fiind Tribunalul Constituțional, instituție echivalentă cu Curtea Constituțională din România. Tensiunile au escaladat după ce judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat suspendarea președintelui instanței, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului acestuia, Bartłomiej Sochański, pentru o perioadă de o lună. Această decizie a fost luată de Anna Korwin-Piotrowska, care a invocat vechimea în magistratură pentru a prelua conducerea, deși aceasta a fost aleasă de majoritatea parlamentară a lui Donald Tusk.
Președintele Karol Nawrocki, aliat al PiS, a reacționat dur, susținând că guvernul condus de Donald Tusk a preluat prin forță o instituție a statului. Karol Nawrocki a argumentat că conducerea Tribunalului nu poate fi schimbată de un grup de persoane pe care nu le recunoaște ca judecători, menționând prezența poliției în jurul clădirii. Conform acestuia, judecătorii aleși de Parlament nu pot intra în funcție fără jurământul preluat în fața președintelui, un act pe care Karol Nawrocki susține că nu l-a refuzat niciodată formal.
Conducerea Tribunalului Constituțional contestă însă legalitatea suspendării, susținând că Anna Korwin-Piotrowska a comis un abuz. Argumentul principal este că aceasta nu deține calitatea de judecător al instituției, deoarece nu a depus jurământul în fața președintelui, așa cum impune legea. Această vulnerabilitate juridică pune sub semnul întrebării validitatea deciziei de suspendare a lui Bogdan Święczkowski și a lui Bartłomiej Sochański, în condițiile în care procesul de numire este strict reglementat de normele constituționale.
Guvernul premierului Donald Tusk susține că acțiunile sale vizează readucerea în legalitate a unei instituții care a fost controlată politic. Donald Tusk se bazează pe o decizie a Curții de Justiție a UE din 2025, care a stabilit că Tribunalul nu mai este o instituție independentă. Analistii polonezi observă că această criză, care are loc la aproape un an înainte de alegerile parlamentare, ar putea fi o tentativă a premierului de a-și mobiliza electoratul în jurul unui conflict direct cu președintele și PiS.
Conflictul actual este o continuare a unei dispute începute încă din 2015, când parlamentarii care părăseau puterea au ales cinci judecători, fiind contestați ulterior de noua majoritate PiS. În decembrie 2025, Curtea de Justiție a UE a confirmat că instituția nu îndeplinește cerințele de independență din cauza unor nereguli la numirea unor judecători și a președintelui. De la revenirea lui Donald Tusk la putere în decembrie 2023, guvernul a refuzat să mai publice hotărârile Tribunalului, considerându-le emise de un organ neautorizat.
Evoluția acestui conflict reflectă o fractură profundă în sistemul de justiție polonez, marcată de schimbări legislative și politice constante. Disputa privind validitatea numirilor de judecători și respectarea procedurilor de jurământ a transformat Tribunalul Constituțional într-un teren de luptă între puterea executivă și cea de șef al statului, afectând stabilitatea instituțională a țării.
